Cristian Buşoi: „Iarna aceasta și iarna următoare nu vor fi ușoare, ci pline de provocări“
„Iarna aceasta și iarna următoare nu vor fi ușoare, ci pline de provocări în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale a Uniunii Europene“, a declarat europarlamentarul Cristian Buşoi, Președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European.
Acesta a explicat: „Am reușit să înlocuim o parte din gazul venit din Rusia cu LNG american, cu creșteri ale aprovizionării din Norvegia, din nordul Africii. În continuare se urmăresc multe soluții și se încearcă să se găsească alte surse de aprovizionare sau să le creștem pe cele prezente, dar încă situația este la limită și este posibil să ne confruntăm cu o criză a aprovizionării dincolo de criza prețurilor mari“, a declarat Bușoi, preluat de financialintelligence.ro
Buşoi: „Consiliul European va lua o decizie în ceea ce privește anumite mecanisme de a stabili un benchmark pentru gazul care vine pe LNG și de limitare a indicelui TTF în anumite situații extraordinare, pentru că, din păcate, acest indice creează un preț artificial de mare, dincolo de, evident, realitatea obiectivă că avem mai multe nevoi decât oferte în ceea ce privește gazul natural în Uniunea Europeană.“
Acesta a spus la Forumul Gazelor Naturale: „Cred că România are un potențial foarte mare în ceea ce privește gazele naturale, în perioada următoare. Vechea discuție legată de întârzierea exploatării din Marea Neagră este cunoscută de toți participanții și toți cei care urmăresc această dezbatere. Din păcate, potențialul pe care îl avem în ceea ce privește exploatarea gazelor onshore și offshore nu a fost pe deplin folosit de România în trecutul apropiat și în prezent, din motive care țin evident și de contextul european, dar şi de anumite decizii luate în România, mă refer la legea offshore și, mai ales, la infama Ordonanță 114. Astăzi am fi fost într-o situație în care nu doar că nu am fi avut nicio emoție legată de necesarul de gaze naturale al României, dar am fi putut oferi soluții limitate, dar consistente, și țărilor din jur.
În ceea ce privește contextul european, în dezbaterile privind Green Deal și Fit for 55, noi, cei care reprezentăm România în Parlamentul European și, mai ales, mulți colegi din Comisia ITRE din majoritatea țărilor, am încercat – uneori cu succes, alteori fără succes – să susținem rolul gazelor naturale în tranziție, nevoia de a avea în continuare acces la gaz, nevoia de a găsi soluții de decarbonizare a gazului. A trebuit să convingem colegii mult mai ofensivi și mai entuziaști în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice pe care le susținem cu toții – Green Deal fiind un obiectiv susținut larg în Parlamentul European –, dar cum ajungem acolo este o chestiune care, uneori, suscită opinii diferite, este de părere Cristian Buşoi.
Actul de taxonomie
Europarlamentarul declară: „Am reușit, în final, să avem un act de taxonomie pentru investițiile în gaze naturale; este adevărat, cu condiții extrem de dificil de atins, dar, după lungi și multe insistențe, alături de nuclear și gazele naturale sunt parte a taxonomiei. Odată cu criza prețurilor la energie, generată prima dată de creșterea cererii și insuficienta ofertă în ceea ce privește gazele naturale, apoi exacerbată de invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia, din ce în ce mai mulți colegi descoperă rolul gazelor și, mai ales, nevoia de a avea această sursă de energie disponibilă și care să respecte principiul securității aprovizionării. Am găzduit de curând în Parlamentul European o dezbatere în care s-a prezentat un studiu pregătit de Organizația Internațională de Petrol și Gaze și de American Petroleum Institute, o analiză privind aprovizionarea cu gaze naturale pentru Uniunea Europeană în următorii ani. În mod evident, iarna aceasta și iarna următoare nu vor fi ușoare, ci pline de provocări. Am reușit să înlocuim o parte din gazul venit din Rusia cu LNG american, cu creșteri ale aprovizionării din Norvegia, din nordul Africii. În continuare se urmăresc multe soluții și se încearcă să se găsească alte surse de aprovizionare sau să le creștem pe cele prezente, dar încă situația este la limită și este posibil să ne confruntăm cu o criză a aprovizionării, dincolo de criza prețurilor mari.“
RePower EU
REPowerEU va intra în vigoare începând cu 2023. Prin intermediul acestui nou fond vor fi puse la dispoziție aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a sprijini statele membre, populația, întreprinderile și regiunile care se confruntă cu efectele crizei generate de invazia Rusiei în Ucraina.
România va primi din acest fond 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică, reducerea dependenței de importurile de gaz din Federația Rusă, îmbunătățirea infrastructurii energetice și investiții în surse de energie regenerabilă. Aceste fonduri nerambursabile se vor adăuga celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe care țara noastră le primește deja pentru Planul Național de Redresare și Reziliență din Mecanismul European de Redresare și Reziliență. Acordul dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene prevede ca toate statele membre să primească o prefinanțare de 20% la momentul aprobării de către Comisia Europeană și Consiliul UE a noilor piloni REPowerEU din planurile de redresare. De asemenea, acesta prevede finanțarea cu caracter retroactiv a investițiilor din domeniul energetic începând cu februarie 2022, momentul invaziei Federației Ruse în Ucraina.
Ion BOGDAN
