Creşte exportul de produse agroalimentare
Exporturile româneşti de produse agroalimentare au crescut anul trecut cu 40%, la 3,06 mld. euro, faţă de 2,18 mld. euro în 2009, în timp ce importurile au crescut cu 2%, de la 3,71 mld. euro la 3,78 mld. euro, potrivit datelor furnizate de MADR.
Astfel, România a exportat anul trecut produse agroalimentare în valoare de circa 2,24 miliarde euro în ţările din Uniunea Europeană, faţă de 1,68 miliarde euro în 2009. În ceea ce priveşte exporturile extracomunitare, acestea s-au cifrat la 823,2 milioane euro, faţă de 499,9 milioane euro în 2009.
În 2010, România a importat produse agroalimentare din ţările UE în valoare de aproximativ 3,06 miliarde euro, faţă de 2,98 miliarde euro în 2009. În ceea ce priveşte importurile din afara Uniunii Europene, în 2010 acestea au fost în valoare de 720,6 milioane euro, faţă de 731,12 milioane euro în 2009.
Returnare de fonduri europene
Comisia Europeană va recupera 530 milioane de euro
Comisia Europeană (CE) va lua înapoi, de la statele membre, 530 milioane de euro, reprezentând fonduri în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Banii revin la bugetul Uniunii Europene (UE), deoarece nu au fost respectate reglementările sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.
România nu lipseşte de pe lista „neagră“, pe care mai figurează Bulgaria, Danemarca, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Olanda, Portugalia şi Marea Britanie. În schimb, Germania – pentru că e locuită de nemţi, disciplinaţi şi corecţi – mai are de primit 0,508 milioane de euro.
România scapă „ieftin“
Ţării noastre i se impută 74,9 milioane de euro pentru punctele slabe din Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS-GIS), cu referire directă la controalele administrative încrucişate, furnizarea de informaţii inexacte fermierilor şi controalele ineficiente la faţa locului privind ajutoarele pe suprafaţă, precum şi la măsurile de dezvoltare rurală pe suprafaţă.
Cea mai mare corecţie
Cea mai mare sumă, de 259,61 milioane de euro, trebuie recuperată de la Grecia, pentru un şir lung de nereguli. Dintre acestea menţionăm cheltuieli neeligibile şi deficienţe majore ale Sistemul de Informaţii Geografice (GIS) utilizat în domeniul cultivării măslinelor, insuficienţa controalelor la faţa locului, deficienţele LPIS-GIS şi a controalelor administrative încrucişate referitoare la ajutoarele pe suprafaţă şi la măsurile de dezvoltare rurală pe suprafaţă. Alte exemple de state bune de plată: Spania – 108,2 milioane de euro, Marea Britanie – 26,9, Bulgaria – 24,5 milioane de euro, Olanda – 22,7 milioane de euro.
Traian DOBRE