Convenția de la Paris, o victorie pentru Planetă?

cop21-logoSummit-ul COP21 Paris a fost subiectul sfârșitului de an, pe bună dreptate aș putea spune dacă ne gândim că de hotărârile ce aveau să fie luate depinde viitorul Planetei. Organizată sub egida Organizației Națiunilor Unite, conferința mondială privind tema schimbărilor climatice a reunit 196 de națiuni a căror misiune a fost semnarea unui tratat internațional care să cuprindă măsuri antipoluare capabile să limiteze creșterea temperaturii globale cu mai mult de 2°C.

Uniunea Europeană, reprezentată prin șefi de stat și delegați ai ministerelor de profil, dar și prin delegația Parlamentului European, a vizat: reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990, creșterea de 40% a eficienței energetice, dar și folosirea energiei regenerabile cu 30% mai mult până în anul 2030.

Ce cuprinde acordul de la Paris?

Acordul semnat în cadrul celei de a XXI-a ediții a Conferinței Părților presupune respectarea unor reguli obligatorii din punct de vedere juridic în ceea ce privește schimbările climatice. The Paris Agreement a fost semnat de toate statele prezente la conferință fiind considerat “un triumf monumental pentru oameni și planetă. Pune bazele pentru eradicarea sărăciei, proliferarea păcii și asigurarea unei vieți demne și plină de oportunități pentru toți“, după cum a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

Pentru ca obiectivul celor 2°C să fie atins, în acord se indică „un vârf al emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai scăzut posibil și adoptarea cât mai rapidă a unor reduceri rapide ale poluării (…) pentru a ajunge la un echilibru între emisiile rezultate din activitățile antropice și cele ce pot fi absorbite“.

Se mai precizează faptul că este nevoie de un mecanism de verificare a respectării angajamentelor naționale care se va desfășura la fiecare 5 ani și va „reprezenta o continuare a raportului precedent“. O primă revizie obligatorie ar urma să aibă loc în 2025, după un bilanț colectiv de acțiune prevăzut pentru anul 2023.

În ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, această „diferențiere“ rămâne activă: țările dezvoltate „trebuie să fie pe punctul de a adopta obiective ale reducerilor de emisii poluante în valoare absolută“, în timp ce țările în curs de dezvoltare „trebuie să continue să-și îmbunătățească eforturile“ în lupta împotriva încălzirii globale, în funcție de situația lor națională. Nici acordarea unui ajutor financiar nu a fost omisă. În urmă cu 6 ani, țările dezvoltate se angajau să acorde 100 de miliarde de dolari pe an, începând cu 2020, pentru finanțarea politicilor climatice din țările în curs de dezvoltare, dar acestea din urmă au solicitat o creștere a sumei și o mai mare claritate cu privire la mijloacele de transpunere în practică ale acestei dispoziții. Însă țările dez­voltate nu doresc să suporte singure aceste costuri și solicită contribuții și din partea unor țări aflate în plină expansiune economică, precum China, Coreea de Sud, Singapore sau țările ce dețin rezerve de petrol.

Deși semnarea tratatului a fost așteptată cu mare interes, reacțiile nu au întârziat să apară“, problema principală nerezolvându-se doar prin acest acord. Dar, cu siguranță, summit-ul de la Paris pune bazele unui cadru foarte solid de care lumea are nevoie pentru a ieși din criza climatică“, susține Barack Obama, președintele SUA.

Au fost ridicate multe probleme arzătoare până la luarea unei decizii finale și poate, cum era de așteptat în urma negocierilor dure, au apărut și critici. Este de precizat faptul că SUA s-a opus caracterului legal al obligativității aplicării măsurilor antipoluare, iar în astfel de condiții țări precum Arabia Saudită sau Rusia ar putea să-și protejeze industria petrolului, respectiv a gazelor indiferent de promisiunile făcute în cadrul COP21.

În același context, „granzii“ au reușit să elimine aproape orice impunere ținând de „justiția climatică“ reclamată în fața schimbărilor. Nu s-a reglementat o taxă pe carbon, totul rezumându-se la promisiuni și propuneri pentru realizarea unui cadru legislativ care să presupună creșterea taxelor pentru combustibilii fosili, dar abia după 2020. Ținând cont de aceste inconveniente și mai ales de faptul că arderea cărbunilor, petrolului și gazelor naturale este principala cauză a poluării, mult așteptatul acord nu prea poate fi considerat o reușită integrală a ultimei strigări pentru salvarea Planetei.

Însă, cel puțin la nivel teoretic, reacțiile multor reprezentanți sunt pozitive, însă analiștii și oamenii de știință trag semnale de alarmă susținând faptul că evitarea creșterii încălzirii globale este aproape imposibilă și că limita ar putea fi atinsă până la jumătatea acestui secol.

Contribuțiile României și ale UE

Comisarul european pentru climă, Miguel Arias Cañete, se declară mulțumit de acordul adoptat la Paris: „Este o victorie a întregii Uniuni Europene. Am demonstrat că Europa este puternică, unită, ambițioasă și că vorbește cu o singură voce. Asta a reprezentat forța noastră în cadrul negocierilor. Am obținut ceea ce ne-am propus“,

le-a transmis comisarul Cañete miniștrilor Mediului din UE. Nici reacția ministrul român nu a întârziat să apară: „Suntem foarte mulțumiți de acest acord. Este o realizare cu adevărat istorică. Comunitatea internațională a arătat că, în ciuda tuturor diferențelor, se poate uni și trece peste orice obstacol, pentru a îndeplini un obiectiv comun, acela de a asigura viitorul Planetei. Este clar că acest acord, în forma în care a fost adoptat, demonstrează că tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon este inevitabilă. Vorbim despre un document istoric, global, durabil, dinamic și pe care foarte mulți l-au considerat imposibil de adoptat“, a declarat Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului.

A fost stabilită și o coaliție ad-hoc a peste 100 de națiuni printre care SUA, toate statele membre ale UE, Canada, Norvegia, Australia, Mexic, Brazilia și 79 de state din Africa, zona Pacificului și Caraibelor. Acesta a fost momentul determinant pentru ajungerea la un rezultat cu valoare legală obligatorie. În acest context Cristiana Plașca a fost desemnată să reprezinte UE în cadrul negocierilor privind adaptarea la schimbările climatice. „Mandatul României la această conferință a fost îndeplinit cu succes deoarece avem un acord ambițios, global și, foarte important, cu valoare juridică obligatorie. Referitor la angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, limbajul asupra căruia s-a convenit asigură posibilitatea de a fi ratificat de către toate statele“, a concluzionat ministrul Mediului.

Într-un comunicat de presă emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se precizează faptul că printre principalele decizii se numără:

– operaționalizarea obiectivului pe termen lung de a limita creșterea temperaturii medii globale sub 2°C; în același timp, statele părți vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1.5°C;

– o viziune de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de carbon, în contextul unei dezvoltări durabile și de eradicare a sărăciei;

– un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani care asigură ambiția și durabilitatea acordului;

– un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate;

– alte prevederi importante se referă la responsabilități clare de monitorizare și raportare, dar și la un angajament al statelor dezvoltate de a mobiliza surse de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, transferul de tehnologie și creșterea capacității acestor state de a se adapta la schimbarea climei.

Loredana Larissa SOFRON

RSS
Follow by Email