Controlul integrat al poluării cu nutrienți
Guvernul României desfășoară, prin Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, mai multe proiecte menite să alinieze țara noastră la Directiva Cadru privind Apele și Directiva Nitrați (reducerea poluării solului și apelor cu pesticide, nitrați și nitriți). Sursele de finanțare sunt fie bugetul național și/sau locale, fondurile europene nerambursabile și creditele externe. Până în prezent s-au alocat, numai pentru un singur program, în jur de 100 de milioane de euro.
În anul 2008, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienți“, în valoare de 50 milioane de euro, împrumut de la Banca Mondială. La această sumă s-au adăugat 5,5 milioane USD nerambursabili, din fonduri ale Facilității Globale de Mediu și alte câteva milioane de lei, confinanțare din partea beneficiarilor. Tot atunci s-au stabilit zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați în zece bazine hidrografice: Argeș – Vedea, Buzău – Ialomița, Siret, Jiu, Crișuri, Banat, Mureș, Someș – Tisa, Prut – Bârlad. În acea fază a programului au fost cuprinse localități din 32 de județe, cele mai multe fiind din Iași (10 comune), Argeș (7), Suceava (6) și Neamț (5). Proiectul inițial s-a încheiat în 2017 și a presupus investiții în platforme pentru gunoi, utilaje specifice, perdele de protecție, sisteme de canalizare/epurare a apelor uzate, plus partea pregătitoare, care a însemnat destui bani (workshop-uri, caravane de informare, seminarii, spoturi publicitare, pliante). Un raport al investițiilor la finalizarea proiectului inițial arată că au fost construite 86 de platforme comunale pentru gunoi de grajd, 1.166 de plaforme individuale, s-au livrat 78 de încărcătoare frontale, 84 de tractoare, 168 de remorci, 78 de cisterne vidanjă, 78 de mașini de împrăștiat gunoiul, au fost realizate 13 sisteme de canalizare, 1 instalație pilot de producere de biogazului și s-au plantat 256 ha cu perdele forestiere în 63 de comune.
Finanțare Adițională 2017-2022
Între timp, MMAP s-a separat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP). Ultimul a preluat acest proiect. În 2013, România s-a angajat să alinieze întregul teritoriu al țării la prevederile Directivei Cadru privind Apele și ale Directivei Nitrați. Însă volumul mare de investiții și faptul că 1.900 de localități rurale sunt vulnerabile la poluarea cu nitrați au ridicat mari probleme autorităților. Dacă în privința fermierilor mari și mijlocii s-au găsit soluții (inclusiv investiții din resurse proprii, în afara fondurilor europene), marea provocare au constituit-o fermierii de subzistență și comunele foarte sărace, exluse din PNDR 2014-2020 prin setul de criterii de eligibilitate stabilit. Decizia comună a fost că proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienți trebuie să continue. Cum nu avea bani, România a ratificat în 2017 un nou acord de împrumut, semnat de data aceasta cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 48 de milioane de euro. Unitățile administrativ-teritoriale beneficiare ale proiectului urmau să contribuie cu un total de 2 milioane de euro pentru acoperirea cheltuielilor cu realizarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice aferente investițiilor. Această fază a proiectului, denumit Finanțarea Adițională 2017-2022, a început să fie funcțională din 2018. Anul trecut, de exemplu, au fost semnate 12 contracte de finanțare a platformelor comunale și 10 contracte de achiziție a seturilor de utilaje necesare întăririi capacității de operare a unor platforme finanțate anterior. Valoarea investițiilor s-a ridicat la 29,31 de milioane lei (27,55 de milioane de lei finanțare MAP). În februarie 2019 au fost semnate alte 22 de contracte pentru realizarea platformelor de gunoi cumunale, în valoare de 40,006 mil. lei (37,48 mil. lei MAP). La nivelul ministerului au fost aprobate, în total, 97 de proiecte, în valoare de 158,25 de milioane de lei (147,05 mil. de lei – fonduri MAP).
Maria BOGDAN
