Consiliul Europei critică strategia fiscal-bugetară a României

Reprezentanța CE la București a prezentat recent recomandările Consiliului Europei privind Programul național de reformă al României pentru 2017. Deși „împachetat“ într-o formă protocolară, raportul CE critică destul de dur politicile financiar-fiscale ale fostului executiv.

Recomandări pentru devieri…

În documentul numit Recomandările Consiliului Europei privind Programul național de reformă al României pentru 2017 se arată, printre altele: „Cadrul fiscal-bugetar al României este solid, dar nu este pe deplin respectat. Bugetul pentru 2016 a deviat semnificativ de la obiectivul pe termen mediu, care prevede un deficit structural de 1% din PIB, încălcându-se astfel regula privind deficitul din cadrul fiscal-bugetar național. Bugetul pentru 2017 a deviat și mai mult de la normele fiscale naționale. Ca și în anii precedenți, nici în 2016 autoritățile nu au trimis Parlamentului până la termenul statutar, fixat pentru luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare. Prin urmare, procedura bugetară anuală nu a fost ghidată de strategia fiscal-bugetară pe termen mediu“. În același document se mai arată că, dacă autoritățile române nu iau măsuri suplimentare de ajustări ale bugetului, situația s-ar putea agrava. „În 2018, având în vedere situația sa fiscal-bugetară, România ar trebui să reali­zeze ajustări suplimentare în direcția atingerii obiectivului său bugetar pe termen mediu, respectiv un deficit structural de 1% din PIB. Conform matricei de ajustare convenite între părți în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, această ajustare presupune respectarea cerinței ca rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete să nu depășească 4,3%. Pentru aceasta, ajustarea structurală ar trebui să fie de 0,5% din PIB. Dacă se mențin politicile actuale, există riscul ca în 2018 să se înregistreze o abatere semnificativă de la această cerință. În plus, previziunile Comisiei din primăvara anului 2017 indicau un deficit public de 3,5% din PIB în 2017 și de 3,7% din PIB în 2018, depășindu-se astfel valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat.“

Creștere sustenabilă?

Președintele Comisiei Europene pentru România, Angela Cristea (foto), a declarat că strategiile CE depind de la țară la țară, de aceea abordările economice din UE sunt diferite. „Avem nevoie să facem să lucreze împreună aceste viziuni diferite, astfel încât Uniunea Europeană să meargă în aceeași direcție, iar direcția a fost ieșirea din criză și relansarea economică în Uniunea Europeană. (…) Dacă vorbim de o creștere sustenabilă, veți vedea că prima recomandare (…) se referă exact la acest lucru și aici întrebarea este dacă această creștere spectaculoasă pe care o vedem în România este o creștere sustenabilă așa cum am dorit noi“, a spus Cristea. Totodată, reprezentantul CE la București a subliniat faptul că oficialii de la Bruxelles vor ca toate statele membre ale UE să aibă o creștere economică sustenabilă. „Aș vrea să combat un mit, cum că ar exista o oarecare gelozie pe creșterea din România și că poate de asta unii sunt critici faţă de ratele acestea de creștere. Nu, asta este tot ce ne dorim de la fiecare stat membru în parte — să crească economic, să aibă o dezvoltare sustenabilă și să crească pe termen scurt, mediu și lung“, a explicat ea. Cât despre situația actuală a României, „vedem acum că pe termen scurt avem o creștere foarte mare în primul trimestru al acestui an, dar vrem să vedem și cum se va termina acest an și care va fi situația în 2018, 2019, 2020 și așa mai departe“, a explicat Angela Cristea. Aceasta a recunoscut că, în ciuda creșterii economice, România cunoaște puternice inegalități sociale comparativ cu alte state europene. „Cei mai bogați 20% oameni din Uniunea Europeană câștigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20%, iar când vorbim de România, acest raport crește la 1/8“, a conchis Cristea.

Sănătatea și educația, precare

„Populația României se confruntă cu o situație precară în materie de sănătate. Accesul la o asistență medicală de calitate este afectat de numărul insuficient al personalului medical, de finanțarea inadecvată și de dependența excesivă de spitale, precum și de corupție, printre categoriile cele mai afectate numărându-se în special persoanele cu venituri mici și cele care locuiesc în zonele rurale. Pe lângă plățile informale pentru personalul medical, în sfera corupției intră procedurile de achiziții publice din spitale, fraudele legate de polițele de asigurare și acordarea de mită pentru a obține certificate care dau dreptul la prestații“, se mai arată în documentul CE. În acest sens, Cendrine de Buggenoms, șef de unitate al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din partea Comisiei Europene, a subliniat nevoia unei reforme profunde în Sănătate, în contextul lipsei de personal și al plăților informale din acest domeniu. În privința sistemului de educație, Cendrine de Buggenoms a arătat că în continuare sistemul de învățământ nu este corelat cu piața muncii. De asemenea, a remarcat ea, în România există o rată foarte mare a abandonului timpuriu al școlii. S-a referit și la nevoia reformării administrației publice, punând accentul pe depolitizare și transparență. „Administrația publică nu e suficient de solidă pentru a susține reformele, iar în final acestă administrație va fi un factor de blocare a acestora“, a mai spus Cendrine de Buggenoms.

Infrastructura, eterna problemă

La rândul său, Isabel Grilo, șef în cadrul Direcției Generale pentru Politici Economice și Financiare a Comisiei Europene, a ținut să puncteze marea problemă a României – infrastructura – despre care apar mențiuni și în raportul Consiliului UE. „Vedem o performanță a investițiilor foarte bună în ultimii ani, dar și că infrastructura are nevoie de multe investiții și, dacă analizăm investițiile și le comparăm cu nivelul Uniunii Europene, vedem că rata investițiilor în România se află deasupra mediei europene. Cu toate acestea, avem această problemă a infrastructurii, care este mult sub media europeană.“ Grilo crede că, în situația specifică României, „investițiile sunt importante, însă nu doar investițiile pentru a cheltui, ci investițiile care aduc ceva pentru potențialul de creștere al țării, ceea ce înseamnă că trebuie să fie bine alese“, a explicat ea. Menționăm că Recomandările de țară pentru România sunt lansate în contextul strategiei Europa 2020 și a guvernanței economice europene. Documentele au fost publicate în data de 22 mai și au fost date publicității la mijlocul lunii iunie.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 18-19