CONAF: 4 din 5 firme din România nu sunt consultate când statul crește taxele

Circa 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajați din sectorul privat din România nu sunt reprezentați în negocierile cu statul, atunci când vine vorba de stabilirea salariului minim și alte decizii care țin de legislația economică, mai ales cea fiscală. Fără o coagulare a intereselor angajaților, a firmelor private, statul va continua să ia decizii care afectează activitatea mediului privat fără să primească soluții alternative reale care să reflecte opinia economiei reale, avertizează Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF.

De la 1 ianuarie 2024, taxele vor crește din nou în România, pentru a doua oară în ultimele 12 luni. Vor fi afectate, în primul rând, cele peste 800.000 de microîntreprinderi care, dacă vor înregistra venituri în creștere, vor plăti taxe de trei ori mai mari decât în prezent. Și marile companii vor fi taxate în plus, prin introducerea impozitului de 1% din cifra de afaceri, se arată într-un document CONAF oreluat de financialintelligence.

O altă decizie care afectează semnificativ mediul de afaceri o reprezintă creșterea salariului minim brut pe economie de la 3.000 lei la 3.300 lei, 3.436 lei pentru salariații din agricultură și industria alimentară și 4582 lei pentru angajații în construcții.

Astfel de decizii, care afectează puternic dinamica economiei, planurile de business ale firmelor private, au fost decise prin măsuri administrative (asumarea răspunderii/ordonanțe de urgență) care au stârnit valuri de reacții în mass-media și, bineînțeles, în rândul antreprenorilor.

Puteau fi găsite alte soluții pentru a acoperi deficitul bugetar? Puteau autoritățile să evite creșterea taxelor pentru companii, măsură generatoare de inflație?

Potrivit experților de la CONAF, dincolo de motivele autorităților, justificate în primul rând de dimensiunea deficitului bugetar, se pune problema dacă cei afectați – antreprenorii și implicit salariații din mediul privat au venit cu soluții alternative, au oferit autorităților variante legislative/administrative/fiscale care să ducă la evitarea creșterii taxelor.

CNIPMMR și Concordia, cele două mari confederații patronale din România, au încercat prin diverse luări de poziții să stopeze creșterile de taxe, însă fără succes.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Frames, la comanda CONAF, forța patronatelor din România este una anemică, raportat la dimensiunea economiei.

În timp ce sindicatele sunt reprezentate de numai puțin de 5 confederații în cadrul Consiliului Tripartit (guvern/sindicate/patronate), mediul privat este susținut de numai două confederații (Concordia și CNIPMMR), care împreună reprezintă în jur de 15% din totalul celor 4,7 milioane de salariați din sectorul privat/patroni din România.

Datele oficiale ale Confederației Patronale Concordia arată că acestea reprezintă 330.300 de angajați (7%), în timp ce CNIPMR adună, potrivit cifrelor oficiale, 8,19%.

De ce nu se implică firmele în zona de reglementare?

În România, mișcarea patronală este una destul de dinamică. Avem organizații reprezentative în mai toate domeniile de activitate, de la comerț, la industrie, sectorul bancar și HORECA.

„Chiar dacă lista patronatelor acreditate în relația cu autoritățile este destul de lungă, activitatea acestora în zona de susține a intereselor mediului de afaceri este cel puțin discretă, iar în unele zone lipsește cu desăvârșire“, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

„Într-o țară în care zona de lobby este, în continuare, o activitate prea puțin recunoscută și reglementată, interesele mediului de afaceri – de la legile care guvernează diversele ramuri ale economiei și deciziile privind salarizarea minimă obligatorie – sunt reprezentate cel mult sporadic, în principal ca reacție la anunțurile autorităților.

Zona de construcție legislativă, venită din mediul privat, de la modificarea unor prevederi care nu mai reflectă realitatea economică la inițierea de legislație modernă, adaptată lumii în care trăim, este, din păcate, prea puțin acoperită“, a mai declarat Negrescu.

De ce nu se implică firmele în zona de reglementare, în inițierea unor măsuri economice sustenabile, precum Pactul pentru Muncă, lansat de CONAF?

„Statisticile arată că 4 din 5 firme din România nu sunt implicate în zona patronală, nu își susțin interesele prin aceste metode, nu vin cu propuneri, cu idei de reglementare activă a domeniului în care activează“, afirmă Cristina Chiriac.

„Cred că e, în primul rând, vorba de rezultatele prea puțin convingătoare ale structurilor patronale, din ultimii ani. De prea puține ori, antreprenorii s-au simțit cu adevărat reprezentanți din punctul de vedere al intereselor de business. Din păcate, performanța patronală din România, cu câteva excepții, se rezumă la organizarea unor conferințe, întâlniri și prea puțin la dezvoltarea unei platforme de lobby, construcție legislativă, monitorizare și anticipare a deciziilor guvernamentale.

În plus, există, din păcate, în România teama de a ieși în față sub imperiul amenințării unor ipotetice controale administrative. Pe de altă parte, este vorba de cultura managerială care, cel puțin în acest segment, este una deficitară.

A conduce o firmă, un business predictibil pe termen lung, înseamnă să te implici dincolo de zona administrativă, să încerci să dezvolți domeniul în care activezi prin măsuri administrative pe care să le propui decidenților. Mediul privat trebuie să devină, cu adevărat, un partener activ în relația cu autoritățile“, a mai spus președinta CONAF.

Salariul minim, marea problemă

Poate cel mai bun exemplu de decizie administrativă care impactează întregul spectru economic îl reprezintă modul în care autoritățile decid dinamica salariului minim pe economie.

În ultimele luni, intenția autorităților de a majora salariul de la 3.000 la 3.300 lei, concretizată în cele din urmă, a fost reclamată de foarte mulți antreprenori care, în esență, nu luaseră în calcul creșterea suplimentară a costurilor salariale, prin această metodă.

Potrivit unui barometru de opinie realizat de Frames în rândul antreprenorilor din România, realizat în perioada 12-23 octombrie 2023, 82% dintre investitori reclamau faptul că majorarea salariului minim le va crea probleme financiare, iar aproape 70% au afirmat că, în 2024, vor crește prețurile produselor/serviciilor, ca urmare a creșterii costurilor cu forța de muncă.

Printre principalele motive invocate de antreprenori se află lipsa disponibilităților financiare (64%), scăderea vânzărilor (59%) și existența unor contracte de afaceri cu preț impus (47%).

Dincolo de creșterea prețurilor, menționată de 68% dintre respondenți, managerii au prezentat, drept soluții pentru a crește salariul minim, diminuarea numărului de angajați (24%) și restructurarea operațiunilor (17%).

Dincolo de problema salariului minim la nivel național, noua Lege 367/2022 aduce modificări substanțiale și în ceea ce privește salariul la nivel de ramură.

„În esență, este nevoie de o coagulare a intereselor patronatelor, ale angajaților din sectorul privat, și sperăm că toate eforturile pe care CONAF le face în acest sens să se concretizeze, mai ales că forța economică a României, atât ca business cât și ca număr de angajați, va crește semnificativ în următorii ani“, a mai declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Ion BOGDAN