Codul silvic, sistemul Sumal 3.0 și noile reglementări din sectorul forestier, în centrul atenției
Codul silvic și modificările recente, sistemul Sumal 3.0 și rolul acestuia pentru protecția împotriva tăierilor ilegale, regulamentul EUDR, finanțarea sectorului forestier și noile tehnologii au fost principalele teme dezbătute în cadrul conferinței Pria Forestry And Wood Conference 2024.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, ai companiilor procesatoare de lemn, ai companiilor producătoare de utilaje pentru sectorul forestier, reprezentanți ai asociației Administratorilor de Păduri din România, ai mediului academic și ai ONG-urilor de profil.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, prezent la conferință, a vorbit despre noul Cod silvic, votat recent în Senat.
„Sunt optimist cu privire la viteza cu care va fi adoptat noul Cod silvic și în Camera Deputaților, pentru că adoptarea acestui act normativ este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Totodată, procesul de gestionare a fondului forestier din România se îndreaptă către direcția bună, vom folosi codul QR pentru buștenii care vor ajunge în fabricile de furnir, vom încerca, în proiecte pilot, să folosim și alte instrumente digitale“, a spus ministrul.
El a enumerat câteva dintre modificările la Codul silvic: accesul liber al românilor în păduri, confiscarea mijloacelor de transport ilegal, conflictul de interese – un șef de ocol silvic nu mai poate fi în același timp și proprietar de afacere care să fie în strânsă legătură cu ocolul respectiv.
„Nu e un secret că am avut un proiect pilot cu Google, care în urma unei analize de mai puțin de o secundă, a scos la iveală câteva mii de avize cu probleme“, a continuat ministrul.
„De asemenea, am definit clar noul cod silvic și falsul informatic. Consider că legislația va ține pasul cu tehnologia pe care o avem la dispoziție, la fel cum SUMAL 3.0 va ține pasul cu această tehnologie, fie că discutăm despre monitorizarea în timp real a transporturilor de masă lemnoasă, fie că discutăm despre camere video sau de puncte de supraveghere video inteligente, fie că vorbim despre monitorizarea din satelit a fondului forestier“, a declarat Mircea Fechet.
Inteligența artificială pentru Sumal 3.0
La rândul său, Zoltan Cosy, country manager Tornator România, a subliniat principalele provocări:
„Ne confruntăm cu un deficit al forței de muncă în România, iar calitatea forței de muncă este foarte importantă în industria noastră. Colaborăm cu câteva școli, le sponsorizăm, pentru a avea specialiști noi în acest sector“, a arătat Cosy.
În ceea ce privește sistemul Sumal 3.0, el a precizat că se observă o îmbunătățire față de versiunea anterioară.
„Putem astfel ușura presiunea de pe Garda Forestieră. Compania noastră folosește deja inteligența artificială în sectorul forestier și ne bucură vestea pe care ne-a dat-o domnul ministru că se va folosi acest lucru și la sistemul Sumal 3.0, pentru a lupta împreună împotriva exploatărilor ilegale.“
„Tăierile ilegale distorsionează concurența în piață. Deci suntem de aceeași parte a baricadei“, a adăugat el.
Suprafața pădurilor, în creștere
„Poate nu se spune faptul că suprafața de păduri a României crește și a crescut constant în ultimii ani. Din punctul de vedere al stării pădurilor, recoltăm prea puțin lemn“, a spus, la rândul său, Cătălin Tobescu, președintele Prolemn, prezent la Pria Forestry And Wood Conference 2024. În opinia sa, noul Cod silvic se bazează prea mult pe măsuri punitive. „Ne-am fi dorit ca viziunea să fie mult mai mult despre cum valorificăm pădurile și cum le gestionăm durabil și nu să discutăm exagerat de măsuri punitive, care ne-au condus în zona de suprareglementare.“
Productivitatea din România în industria lemnului este cea mai mică din Europa, de 3-5 ori mai mică decât media europeană.
„Acest lucru se datorează exclusiv reglementărilor de paza pădurilor, de faptul că măsurăm lemnul de șapte ori. Deci toate acestea înseamnă costuri fără eficiență a controlului, pentru că este o disipare a controlului“, a completat Tobescu.
România, cea mai pregătită țară din UE pentru implementarea EUDR
„Am o veste proastă și una bună. Vestea proastă este că Europa nu este pregătită deloc să implementeze regulamentele EUDR în calendarul care este stabilit în prezent. Vestea bună este că, cu siguranță, cu sistemele ei, România este cea mai pregătită țară din UE pentru a implementa EUDR“, a spus Manuel de Menech, Wood purchasing manager Eastern Europe, Egger. El a apreciat progresele făcute de România în ultimii ani în acest sector. „Procesul de modificare a Codului silvic, cu toate dezbaterile publice, a fost unul bun.
Ne-am dori ca, în final, modificările să fie mai dinamice și mai moderne. Dar poate va fi un pas următor și mai multe schimbări vor veni“, a arătat Menech.
Sumal este cel mai potrivit sistem care să aducă o țară mai aproape de implementarea EUDR, a continuat el. „În Austria, Germania, Polonia și în alte țări unde am discutat pe această temă, sistemul Sumal este luat în discuție ca un bun exemplu“, a subliniat el.
Pădurile trebuie să fie deschise pentru comunitate
„Proiectul meu Codrii de mâine este unul educațional, mă adresez elevilor și tineretului. Scopul este să plantăm un milion de arbori în România în zone afectate de alunerări de teren și inundații“, a declarat prințul Nicolae al României, președinte al Asociației Principele României, prezent la Pria Forestry And Wood Conference 2024. „Este foarte important pentru comunitate să înțeleagă ce înseamnă viața: aceasta începe cu un copac, cu un arbore, iar primul pas este că școlile vin și plantează. Încerc să încurajez elevii că mediul trebuie să fie pe primul loc.
Pădurile pentru România sunt o comoară pe care o avem. Suprafața pe care o avem în țară este foarte mare față de alte țări, din care jumătate este în proprietatea statului român.“
Cred că o pădure trebuie să fie un loc deschis pentru comunitate, unde poți să te plimbi, să te bucuri să fii în natură.
Acum pădurile sunt închise, dar nu ar trebui să fie așa, ci să facă parte din viața noastră, să ne bucurăm să fim în pădure, să vedem animale“, a mai spus prințul Nicolae al României.
Bogdan PANȚURU