Probabil că trăim cele mai „interesante” vremuri din istoria cunoscută… Vremuri care au debutat secolul trecut cu primul Război Mondial, al doilea Război Mondial, primele bombe atomice lansate asupra unor așezări omenești.
Aceste „vremuri” au trecut în a doua etapă și s-au „amplificat” în urmă cu 35 de ani odată cu căderea comunismului. Practic după 1990 a debutat o perioadă în care un principiu de bază a civilizației a fost dat la o parte: moralitatea.
Că vorbim de relații inter-umane sau de afaceri, principiile morale s-au diluat sau au dispărut în totalitate. A treia etapă a debutat după 2010 și și-a avut maximul după 10 ani, începând cu 2020. Iar acum, așa-zisa „inteligență” artificială este împinsă să preia controlul asupra societății.
Dar tot în ultimii ani, tot mai mulți oameni au senzația că ceva se întâmplă… Că ceva se schimbă fundamental… Că nimic din ce a fost, nu va mai fi… Chiar și oamenii de știință raportează activități neobișnuite în comportamentul Soarelui, Pământului și nu numai…
Unele voci susțin chiar că Apocalipsa biblică e în curs de desfășurare. Și se pare că așa este… Dar nu în sensul crezut de mulți, de sfârșit al lumii. Da, după toate semnele vine un „sfârșit a lumii” dar a „lumii vechi”. În fapt, însăși noțiunea de „apocalipsă” nu însemnă distrugere ci „ridicarea voalului” sau „revelație”…
Probabil că trăim acele vremuri în care toate măștile vor cădea. În care marile minciuni ale istoriei oficiale vor fi devoalate, în care adevărul va deveni cu adevărat o bornă de hotar în mersul viitor al umanității.
Ce este interesant e că în prezent măștile nu numai că devin vizibile dar această vizibilitate se amplifică pe zi ce trece. Iar ceea ce face acest lucru posibil este tehnologia.
Adevărul este că mulți oameni, fără să-și dea seama, trăiesc într-un prezent „fantomă”. În acest moment, probabil sute și sute de milioane de oameni nu trăiesc în realitatea de zi cu zi ci pe telefon, tabletă, ș.a.m.d. … Tocmai din acest motiv nivelul de superficialitate a devenit mortal. De ce spun acest lucru? Simplu…
Probabil că oamenii normali, nedistrași de tehnologie, au observat ușurința cu care guvernele multor țări vorbesc de război și de încurajarea în participarea la un conflict armat.
Mulți lideri ai lumii vorbesc de război sau de intrarea în război cu o seninătate vecină cu patologicul… Iar oamenii, cei care stau toată ziua cu nasu-n telefon, aprobă entuziasmați orice plan beligerant. Și pe undeva comportamentul lor este cumva logic. De ce? Păi simplu…
Când stai toată ziua pe rețelele sociale și „scrolezi” filmulețe drăguțe cu pisicuțe, cu cățeluși și între ele mai apare o scenă reală de război în care oamenii mor în cele mai oribile moduri, e firesc ca scenele de război să pară „o joacă” și să le tratezi ca atare. Din acest motiv, războiul nu mai înseamnă nimic…
Practic, războiul a devenit un fel de „entertainment” în subconștientul colectiv. Trist dar adevărat…
Se mai observă un lucru: conștiința colectivă e împărțită în două: una simulată și alta reală. De exemplu, acum, o doamnă de 70 de ani, ajutată de nepoata de 20 care apelează la AI, apare în filmulețe dansând ca la 20 de ani cu o înfățișare de 40 de ani. Sigur, exemplul e exagerat dar simbolistica se subînțelege… Cu alte cuvinte, de dragul validării sociale, mulți trăiesc într-o minciună mai mult sau mai puțin asumată.
Am ajuns să trăim într-o societate a aparențelor a falsității… Totul arată bine, ordonat, aranjat, frumos… Dar totul e formă fără fond. Fructe frumoase dar fără gust, carne colorată dar atât, oameni care se mint constant.
Adevărul este că până nu știi ce nu ești, nu poți afla ce ești… Iar acum omenirea este la apogeul asumării lecției din capitolul „Așa Nu!”… Și da, totul se schimbă… Peste tot… Diferența o face cei care văd schimbarea și cei care nu o văd… Și da, totul are un sens de care mulți nu sunt conștienți… Dar e numai ceva de moment… Pentru că unica constantă în Univers e evoluția, de care nimeni nu „scapă”…
Bogdan PANȚURU