cemrom doloflor

Chartere pentru produsele tradiţionale din Bucovina

Share Button

În cadrul unei dezbateri organizate la Suceava, cu prilejul Agro Expo Bucovina, Ion Banu, Editor General al revistei Lumea Satului i-a avut ca invitaţi pe Gheorghe Flutur, preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Cristina Fabian, consilier în cadrul MADR, Alexandru Şcheul, preşedintele Asociaţiei „Produs în Bucovina“, şi Dumitru Grigorean, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România. Printre temele abordate s-au numărat situaţia micilor gospodării ţărăneşti şi a produselor tradiţionale şi ecologice, precum şi avantajele formelor asociative.

Să acceptăm şi existenţa fermelor mici

Ion Banu: Aţi susţinut mica gospodărie ţărănească din zona de deal şi munte. Credeţi că e suficient sprjinul acordat de dumneavoastră la nivelul judeţului?

Gheorghe Flutur: Niciodată nu este suficient şi, vorbind despre susţinerea gospodăriei ţărăneşti, trebuie să pornim de la o realitate. Practic, agricultura e un mod de viaţă aici. Sigur că rentabile economic sunt fermele mari şi mijlocii, dar trebuie să se accepte că există şi ferma mică pe care trebuie s-o ajutăm să performeze şi în special gospodăria de subsistenţă. Trebuie să vedem cum ajutăm o fermă mică să se asocieze, să intre pe piaţă.

Să gândim împreună un program în care duci unui muntean 30 de tăuraşi mici pe care să-i predea la abator la greutatea de 500 kg. Animalul de carne n-are nevoie de nu ştiu ce tehnologie, ci de o păşune întreţinută şi de nişte gospodari care ştiu regula creşterii acestora. În felul acesta oamenii obţin un profit care le dă posibilitatea să rămână în creierii munţilor, să nu migreze.

De aceea spun că ne trebuie un program naţional cu linii tipice pentru fiecare zonă.

Eu înţeleg că un preşedinte de CJ trebuie să propună nişte strategii de dezvoltare a judeţului. Şi porneşti de la resurse. În Suceava sunt 19 unităţi de procesare carne şi 33 de procesatori de lapte. Am ajuns la capitolul zootehnie să discutăm despre cum producem şi cum valorificăm. Nu demult am iniţiat programul de modernizare a Aeroportului Suceava. Ideea mea e să aducem avioane charter pentru turişti care să vină să viziteze frumuseţile Bucovinei, dar pe de altă parte trebuie să încercăm să facem export de produs finit.

Sucevenii, campionii produselor ecologice

Ion Banu: Aş vrea să punctăm diferenţele între produsele eco şi cele tradiţionale care uneori sunt confundate.

Cristina Fabian: Trebuie să se ştie că un produs ecologic autentic trebuie să fie certificat. Aceasta înseamnă că pe eticheta produsului respectiv trebuie să nu lipsească sigla comunitară pentru produs ecologic, o frunză specifică sectorului. În plus, MADR, la solicitarea producătorului, eliberează o siglă numită AE, cu un număr specific acestui operator, sub care se regăseşte şi numele organismului de inspecţie care certifică acest produs. Acestea sunt elementele de identificare pe care orice consumator trebuie să le caute pe etichete.

Numărul de operatori înscrişi în sistemul de agricultură ecologică în judeţul Suceava este de 3.400 dintr-un total de 10.200 la nivelul întregii ţării, cea mai mare reprezentare fiind pe sectorul zootehnic.

Produsul ecologic nu se va confunda niciodată cu unul tradiţional. Într-un produs tradiţional se folosesc tot felul de ingrediente, e adevărat naturale, dar care sunt supuse unui anumit proces tehnologic. În schimb, produsul ecologic poate fi proaspăt pur şi simplu. El nu suferă ca atare un proces de transformare.

Asocierea, garant al succesului

Ion Banu: De ce credeţi că e mai eficientă, în zona de munte şi de deal, creşterea bovinelor de carne şi nu a celor de lapte?

Dumitru Grigorean: Zona de munte este una atipică, în care accesul se face foarte greu. Ştim foarte bine cum se făcea ori cum se face colectarea laptelui în zona de munte cu acele căruţe pe distanţe foarte mari.

Într-adevăr, s-a prelungit termenul pentru lapte neconform. Majoritatea laptelui din zona de munte, din păcate, intră în categoria laptelui neconform. Nu există posibilitatea răcirii imediate şi a colectării în cele 3 ore în care laptele este în faza bacteriană, fără să intrăm însă în amănunte tehnice, în primul rând din cauza condiţiilor geoclimatice din zona de munte. În general, vacile din rasele de carne care s-au importat în România sunt rezistente la frig.

Şi trebuie să ne mai gândim şi la un alt aspect. Niciodată vaca specializată pentru producţia de lapte nu merge la păşune. Singurele două specii care s-ar adapta la zonă ar fi vaca de carne şi oaia de carne pentru că altfel riscăm să rămânem cu păşunile alpine nefolosite. Sunt aici 5 ferme specializate pentru producţia de carne, dintre care 3 în zona montană. Eu, spre exemplu, am ferma în zona Pojorâta, lângă Câmpulung Moldovenesc, şi vacile, intrate în al treilea an de producţie, păşunează la altitudini între 800 şi 1.500 m.

Ion Banu: Ce avantaje v-au oferit aceste forme asociative din care faceţi parte?

Alexandru Şcheul: Majoritatea membrilor asociaţiei noastre au crescut atât ca cifră de afaceri, cât şi ca cifră de vânzări. Deci este un avantaj evident. Avem deschise magazine mai ales în partea Moldovei: la Iaşi 2, la Botoşani 1, la Suceava 4, la Bacău 2, la Bucureşti 2 şi acum deschidem unul la Cluj.

Asociaţia nu are numai produse tradiţionale, ci şi cele de serie comercializate tot sub marca Produs în Bucovina. Avem o comisie pe fiecare ramură care atestă dacă un produs poate primi această bulină de calitate. Eticheta spune totul despre produs. OPC-ul este cel care veghează asupra conţinutului acestuia care trebuie să coincidă cu ceea ce este trecut pe etichetă. În cadrul Asociaţiei „Produs în Bucovina“ avem 14 procesatori de carne. Facem export în Anglia, Italia, Spania, Belgia şi suntem în discuţii şi pentru Israel.

Dumitru Grigorean: În ceea ce ne priveşte, avem mai puţin de o lună de la şedinţa de constituire. Interesul din partea crescătorilor din ţară a fost peste aşteptări. Prima acţiune la care am participat a fost Agro Expo Bucovina. Am avut toate motivele să ne constituim ca asociaţie şi aş vrea să vă dau un singur exemplu legat de Programul Naţional de dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 – 2013, unde vaca de carne nu există la cele 3 Măsuri care interesează, şi anume 121, 112, 141. Nu credem că e normal acest lucru.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.