Cel mai scump lapte din lume introduce măgarul pe ușa din față a zootehniei

Despre domesticirea măgarului se spune că ar fi avut loc în jurul anului 3000 sau 4000 î.Hr și în tot acest răstimp a fost folosit ca animal de povară sau în agricultură. Totuși, măgarul de astăzi pare să își fi depășit condiția. Ați auzit poate despre brânza din lapte de măgăriță produsă în Serbia și vândută cu 1.000 de euro/kg? Sau despre afacerile italiene cu lapte de măgăriță cu zeci de ani de experiență și profitabilitate în spate ? Veștile despre această sursă de venit au ajuns și la urechile fermierilor români. Însă doar doi au avut curajul să spargă gheața. Ionuț Tomoș este unul dintre ei. Descendent al multor generații de ciobani, Ionuț este student la Universitatea de Științe Agronomice și Silvice Cluj și fermier în timpul liber. S-a gândit însă să schimbe un pic trendul familiei și să crească măgari.

O nouă eră pentru măgari

„Bună ziua. Sunt din Huedin, județul Cluj, și vând lapte de măgăriță la un preț negociabil. Este un lapte curat, care ajută foarte mult sănătatea oamenilor și mai ales a copiilor. Este bun și pentru tusea măgărească pe care o vindecă în câteva zile.“ Așa sună anunțul prin care tânărul fermier își promovează ferma de măgari. Destul de simplist, dar cu un impact serios în rândul celor care doresc să încerce laptele de măgăriță. Acest fapt este confirmat, spune Ionuț, de numeroasele comenzi pe care le primește din toată țara, uneori atât de multe încât este nevoit să întocmească liste de așteptare. În trei ani a reușit să câștige o clientelă importantă și a fost sunat chiar și din străinătate pentru a livra la export lapte de măgăriță. A fost o reușită nesperat de ușor obținută având în vedere că investițiile au fost minime. Practic, măgarii îi avea, deci nu trebuia decât să promoveze această activitate de nișă a familiei. Spun nișă pentru că în continuare creșterea oilor este principala activitate. Familia Tomoș are astăzi în proprietate 1.200 de capete și teren suficient pentru a nu mai pleca cu animalele în transhumanță. De altfel, acesta a fost și motivul pentru care a fost dezvoltată ferma de măgari. Pentru că turmele de oi au rămas la vatră, măgarii și-au pierdut cumva menirea. Ionuț auzise însă despre afacerile cu laptele de lux al măgărițelor și și-a propus să înceapă o nouă eră pentru asinii săi. Astăzi ferma din Huedin are 30 de exemplare, toate microcipate, patru masculi și restul femele și nu exclude posibilitatea de a mări acest efectiv. Anul acesta va avea undeva în jur de 15-16 fătări. Spune că va păstra toate femelele, iar masculii îi va vinde cel mai probabil cu 300-400 de lei exemplarul.

Comenzile se onorează din octombrie până în martie

În perioada aceasta a anului producția de lapte din ferma de la Huedin este mai scăzută pentru că multe măgărițe sunt gestante, iar unele au înțărcat sau urmează să înțarce. Obține totuși de la cele opt măgărițe care mai pot fi mulse aproximativ 3 litri de lapte pe zi. Ionuț Tomoș spune că, în medie, de la o femelă se obține aproximativ jumătate de litru de lapte. Din fericire, această perioadă de înțărcare coincide cu ultima lună în care ferma din Huedin mai livrează lapte de măgăriță. Producția de lapte este livrată prin curierat (costurile transportului sunt suportate de ambele părți), iar comenzile sunt onorate doar în sezonul rece, din octombrie până în martie, atunci când riscul perisabilității laptelui este mai mic. Astfel, tânărul fermier se asigură că se păstrează standardele de calitate și că nu există riscul ca laptele să se strice în drum spre consumator. Litrul se vinde cu 100 lei, un preț pe măsura proprietăților biologice ale laptelui. Deși este mulțumit de evoluția afacerii cu lapte de măgăriță, Ionuț mărturisește că se gândește permanent la îmbunătățirea rentabilității și spune că pentru o profitabilitate mai mare ar trebui să găsească pe cineva care să preia integral producția de lapte. Tot în categoria planurilor de viitor se încadrează și accesarea fondurilor europene, însă abia după ce va termina facultatea. Deocamdată speră să obțină subvenții pentru creșterea măgarilor.

Pentru că vorbim despre o activitate de pionierat în România, rămâne de văzut dacă „socoteala de acasă se va potrivi cu cea din târg.“ Nu știu dacă se vor „îmbăia“ românii în lapte de măgăriță precum Cleopatra, dar este oricum o afacere pe care merită să stăm cu ochii.

Cea mai bătrână măgăriță din ferma de la Huedin este aici din 1989 și este la originea aproape a tuturor generațiilor de măgari din acest loc. O tradiție pe care o va continua și anul acesta prin luna iunie-iulie, când urmează să fete. Se pare că măgarii sunt destul de longevivi, trăind chiar și 45 de ani.

Despre laptele de măgăriță se spune că are o structură asemănătoare laptelui matern. În plus, acest produs a depășit de mult statutul de aliment și este considerat un medicament pentru o paletă largă de afecțiuni, de la alergii, tuse, anemii și până la scăderea colesterolului. Acest lapte are în compoziția sa un conținut ridicat de omega 3 şi 6, nutrienţi și calciu și o enzimă numită Lysozeme ce oferă protecție împotriva infecțiilor gastrointestinale.

Laura ZMARANDA