Cămara urbană pare o alternativă tot mai sigură într-un viitor ambiguu
Lipsa de resurse și populația în creștere sunt doar două motive pentru care dezvoltarea agriculturii este prioritatea absolută. Cum terenuri disponibile nu prea mai sunt, iar numărul de oameni este estimat la aproape zece miliarde până în 2050, spațiile în care putem cultiva plante sunt tot mai căutate. Dar cum nevoia ne învață, problema se transformă în oportunitate: aceea de a crea spații pentru grădini în locuri inedite.
Deși pare greu de conceput pentru un orășean învățat cu tot confortul să-și procure legumele, fructele sau plantele aromatice din altă parte decât supermarket sau piața agroalimentară, vremurile pe care le trăim cu toții ne obligă cumva să ne adaptăm. Iar de la Darwin știm că adaptarea este singura soluție pentru a supraviețui. Chiar dacă este greu de conceput ca un om de la oraș să-și crească și să-și culeagă singur zarzavaturile, integrarea producției alimentare în zone urbane are multe beneficii. Mai mult, grădinăritul, indiferent de spațiul în care îl practicăm, este un adevărat balsam pentru suflet.
Fie că ne dorim un mic colț de rai unde să ne bem cafeaua și să ne organizăm agenda pentru ziua ce urmează, fie că ne-am descoperit un nou hobby – agricultura –, fie că vrem să ne creștem singuri o parte din hrană și să fie bio…, indiferent de anotimp, numitorul comun este: agricultura urbană. Urbană pentru că poate însemna atât culturi în spații foarte mici – pervazul ferestrei, balcon, terasă, cât și pe acoperișul clădirilor sau chiar în interiorul blocurilor noi de birouri, ale căror fațade de sticlă reprezintă accesul plantelor către lumina de care au atâta nevoie.
Un spațiu plin de viață ne poate încărca de energie pozitivă și ne poate transforma ziua într-una perfectă, în care totul, chiar totul poate fi roz! De altfel, verdele și celelalte culori sunt adevărate terapii pentru suflet, iar grădinăritul este antistress. Poate că pare incredibil, dar efortul pe care îl depunem când grădinărim activează endorfinele, adică hormonii fericirii. Altfel spus, în loc să mergem la sală sau să mâncăm o prăjitură sau orice altceva ce poate avea și efecte adverse – îngrășat, spre pildă –, facem mișcare benefică atât pentru organismul nostru, cât și pentru plantele ce ne răsplătesc oricum apoi. Mișcarea este de altfel cea mai bună armă împotriva stresului, iar în „grădina din balcon“ sau în minisera de la bloc ne putem bucura de exerciții fizice ușoare. Mai mult chiar, ne relaxăm și scăpăm de rutina zilnică foarte simplu: ne punem corpul să lucreze. Astfel, fluxul de sânge din organism crește odată cu aportul de oxigen, iar tensiunea se diminuează treptat. Efectele benefice sunt și pentru persoanele care suferă de anxietate, căci grădina noastră de pe balcon este o adevărată terapie fără efecte adverse.
Micuța grădină din balcon, bucătărie sau terasă ne poate ajuta și să călătorim în timp…, în vremea copilăriei, când bunicii sau părinții noștri dragi cultivau tot soiul de plante în grădina din curte. Iar gustul roadelor cultivate și îngrijite de noi înșine este incomparabil mai bun, nu neapărat pentru că plantele sunt crescute de noi, dar și pentru că sunt în „ediție limitată“.
Dar poate că mulți se descurajează la auzul agriculturii și se gândesc că implică nu doar muncă de Sisif, ci și spațiu. Terenul este tot mai scump, ce-i drept. Vestea bună este că agricultura se poate face și în spații foarte mici, cum ar fi în balcon. Aici depinde și de creativitatea noastră și mai ales, de modul în care știm să gestionăm fiecare centimetru avut la dispoziție. O soluție este agricultura pe verticală, cum e și natura, de fapt: plantele cresc în sus, spre soare. Așadar, vertical. Drept urmare, chiar dacă spațiul nu este generos, putem găsi soluții, trebuie doar să le găsim. În plus, putem transforma un colț gri, din beton, într-un colț de poveste.
Care sunt pașii
În momentul în care ne-am decis să încercăm un astfel de proiect trebuie să ne facem un plan în care să luăm în calcul spațiul pe care îl avem la dispoziție, de care să profităm din plin și să hotărâm care sunt plantele pe care le vom cultiva. Aici trebuie ținut cont și de condițiile pe care le avem în spațiul destinat: luminozitate, umiditate, temperatură etc. După ce avem toate aceste date, ne documentăm despre plantele care se dezvoltă în condițiile pe care le putem oferi noi și achiziționăm ghivecele potrivite, în funcție și de buget, de culori și forme preferate. Poate că pare pretențios, dar este nevoie de un plan corect chiar și pentru agricultura la ghiveci… Altminteri, putem risca să facem muncă în zadar și să cheltuim resurse inutile fără să avem rezultate.
Dacă spațiul și bugetul ne permit, putem folosi și locurile în care soarele nu ajunge și lumina este insuficientă pentru plante. Cum facem? Ei bine, putem amplasa câteva felinare micuțe care să lumineze plantele. În funcție de preferințe, le putem vopsi chiar noi în culorile preferate sau, pentru cei care au copii cărora le place să picteze, decorarea felinarelor și a ghivecelor poate fi transformată într-un moment special în care fiecare își lasă amprenta pe viitoarele obiecte de decor. Firește, creativitatea celor mici poate fi exersată și pe ghivece. Rezultatul va fi unul pe placul tuturor, chiar și dacă nu vom avea spor cu roadele agricole de balcon.
Urmează apoi plantarea în ghivece. Alternativa la ghiveciul de plastic poate fi o lădiță din lemn, de pildă. Și aceasta poate fi pictată după cum doresc micii artiști. Înainte de plantare, este bine să punem o folie de plastic sau saci de gunoi pentru a proteja podeaua. Se va face dezordine oricum, dar măcar vom munci mai puțin pentru a face curățenie apoi. Timpul este foarte prețios, iar un time management bun este soluția pentru orice, nu-i așa?
Urmează apoi emoțiile primilor fire ieșite din pământul pe care trebuie să-l udăm corespunzător din când în când. Și că tot a venit vorba de udat, este bine să știm detalii și despre modul în care trebuie să udăm plantele. De exemplu, sunt plante pe care nu trebuie să le udăm direct pe frunze și trebuie scufundate într-un vas cu apă pentru a-și lua cantitatea de apă necesară. După ce s-au hidratat corespunzător, ghiveciul se poate scurge de apa în exces, se șterge și se pună la loc pe pervaz sau acolo unde i s-a stabilit locul.
Creativitatea, un atu și în agricultura la ghiveci
Dacă am optat pentru plante aromatice, de pildă, ne vom bucura tot anul de preparate delicioase cu aromele și gusturile condimentelor preferate: busuioc, pătrunjel, leuștean, mărar, cimbru, rozmarin, coriandru, iar lista poate continua în funcție de ceea ce place fiecăruia dintre noi.
Pentru cei mai curajoși, o altă idee ar fi chiar roșiile! Cum ar fi să putem face o salată cu roșii proaspete și bio, crescute chiar la noi pe balcon? Aici, lucrurile sunt un pic mai complicate, ce-i drept, dar nu imposibile. Este bine să alegem un soi de roșii cherry, mai ușor de crescut în spații mici. Avem nevoie de răsaduri, pe care le plantăm apoi în ghiveci. Răsadurile pot fi cumpărate chiar și din piețele agroalimentare de la cei de la care am cumpărat deja tomate și le cunoaștem gustul. Le plantăm la începutul primăverii și apoi le „hrănim“ cu soare, apă, grijă și chiar o vorbă bună din când în când…
Pe lângă plante aromatice sau tomate putem cultiva și altele, cum ar fi florile. Astfel, ne transformăm balconul într-un colț de rai în care ne reconectăm la natură și ne bucurăm de culoare, aer curat, lumină, energie pozitivă, chiar dacă locuim la bloc.
Nevoia ne învață, munca ne înalță…
Populația lumii este în creștere și se estimează că numărul oamenilor de pe planetă va ajunge la aproape zece miliarde (9,5 miliarde). Drept urmare, un număr mare de oameni înseamnă și consum, respectiv presiune pe resursele planetei. Iar pentru asigurarea hranei sau măcar a minimului de subzistență în ceea ce privește numărul de calorii în viitor vor fi necesare 850 de milioane de hectare de terenuri agricole. Acestea nu mai sunt însă disponibile. Astfel, pe cale de consecință, spațiile alternative devin tot mai interesante. Aici, creativitatea arhitecților și buna colaborare cu specialiștii în agricultură, cu specialiștii în urbanism, cu politicienii și cu locuitorii din zonele respective reprezintă singura soluție. Oricum, aglomerările urbane au nevoie de mai multă verdeață și există deja mai multe abordări în acest sens.
Grădina din balcon, o adevărată terapie pentru corp, minte și suflet
Un studiu publicat în Journal of Health Psychology arată că avem nevoie de doar o jumătate de oră de grădinărit pentru a reduce nivelul de stres. Exercițiile fizice ușoare practicate în timpul grădinăritului pot combate stresul mult mai eficient decât efortul intens (cum sunt exercițiile la sală, de pildă), inhibând hormonii ACTH și cortizolul – hormonii stresului. De asemenea, grădinăritul și timpul petrecut reconectându-ne la natură liniștesc mintea, corpul și sufletul, ne oferă o mică pauză de la rutina zilnică și ne ajută să ne deconectăm de la orice griji. Este ca un refresh sau restart de care avem nevoie din când în când. Studii medicale au arătat și legătura între bacteria vaccae (Mycobacterium vaccae), ce se găsește în solul din grădină și nivelul serotoninei, hormonul ce scade tensiunea, anxietatea și crește nivelul serotoninei. În timp ce grădinărim putem inhala în voie această bacterie benefică, un adevărat dar pe care natura ni-l face pentru timpul petrecut în mijlocul său. Potrivit wikipedia (https://en.wikipedia.org/wiki/Mycobacterium_vaccae), Mycobacterium vaccae este o specie nepatogenă a familiei de bacterii Mycobacteriaceae ce trăiește în mod natural în sol. Denumirea sa are legătură cu vacca – din latină pentru că a fost cultivată din balegă de vacă în Austria. Potrivit aceleiași surse, această bacterie benefică poate reprezenta o adevărată imunoterapie pentru astm alergic, cancer, depresie, psoriazis, eczemă, tuberculoză. Numeroase studii au indicat că expunerea la soluții injectabile sau orale are efecte pozitive în tratarea tuberculozei.
Simona-Nicole DAVID
