Anul acesta la Casa Panciu vinul are arome exotice

După ce s-a afirmat ca antreprenor în industria materialelor de construcții, Daniel Guzu și-a lansat singur noi provocări implicându-se tot mai activ în agricultură. A cumpărat mai întâi câteva zeci de hectare de livadă în ideea de a produce și valorifica ceea ce oferă zona Vancea din abundență – fructe. Întors pe pământul natal, cu pași mici dar siguri, Daniel Guzu a preluat an de an noi suprafețe, a creat brand-ul „Ana are“, și-a extins gama de produse cu vinurile Casa Panciu şi Sagio, iar ceea ce în urmă cu cinci ani reprezenta doar un hobby, astăzi este o afacere în expansiune ce a trecut granițele țării noastre.

Brand-uri cu gust natural

La sosirea noastră în localitatea Țifești vremea era superbă, strugurii proaspăt culeși așteptau să fie descărcați din remorci, iar în depozitele de fructe activitatea era în plină desfășurare. Merele atent sortate luau fie calea pasteurizării, pentru a fi transformate în sucuri, fie erau paletizate pentru a ajunge în marile magazine. Pe lângă sucurile din fructe și dulcețurile realizate sub brandul „Ana are“, firma Natura, sub umbrela căreia se realizează toate aceste produse, și-a diversificat activitatea, adăugând în portofoliul său și vinurile cramei Casa Panciu. O emblemă reprezentativă pentru zona Vrancea este astăzi susținută de licorile alb-roșii obținute de soiuri de înaltă calitate precum Fetească Regală, Fetească albă, Chardonnay, Aligote, Șarbă, Galbenă de Odobești, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Băbească Neagră, Pinot Noir sau Fetească Neagră. Totuși, mândria zonei Panciu, așa cum susțin reprezentanții companiei, o reprezintă vinurile spumante. Aciditatea ridicată specifică zonei Panciu favorizează obținerea de spumante de calitate. Nu întâmplător, în anii 1970 în această podgorie s-a reluat tradiția spumantelor românești, începută în 1841 de Ion Ionescu de la Brad, la comanda voievodului Mihail Sturdza.

Spumantele, mândria cramei

Surpriza unei cadou special, efervescența unei aniversări sau finalul unei seri romantice stau de multe ori într-o sticlă elegantă care adună în interior arome suave, extrem de elegante, rafinate ale strugurilor Chardonnay sau Pinot după ce au parcurs un lung drum până la desăvârșirea unei șampanii adevărate. În mod normal vinul spumant se realizează prin trei metode: „Champenoise, realizat în sticlă, cu materie primă – vin; metoda Charmat și metoda Asti, realizate în cisterne, diferența între Charmat și Asti fiind materia primă. La doi ani după ce am venit aici am început cu metoda Asti, la care materia primă este mustul, de obicei aromat, în timp ce la Charmant materia primă este vinul. Rezultatul – un vin spumant alb, elegant, rafinat, cu perlaj fin și persistent, recomandat la antreuri, fructe de mare, icre negre, mâncăruri asiatice, brânzeturi de tip parmezan“, explică Sorin Macoviciu, oenolog la Casa Panciu.

Pe de altă parte, diferența între Champenoise și Charmat este că din a doua metodă rezultă un vin spumant fresh, mai fructuos, floral, ușor, iar la Champenoise se urmărește obținerea unui miros se pâine, arome fine, rafinate, elegante. „De doi ani facem și Frizzante, un vin obținut prin metoda Charmat, dar cu presiune mai mică. Adică, dacă un spumant trebuie să aibă în jur de 3,5-6 atmosfere, acesta ajunge la 1,2-2 atmosfere“, declară Sorin Macoviciu. Tot de la oenologul cramei am aflat că vinul spumant obținut prin metoda Charmant nu este lăsat prea mult pe drojdie pentru a nu devia aromele. El trece printr-o fermentație redusă de circa 2 luni tocmai pentru a surprinde cele mai savuroase note.

Vinurile de Panciu, de 2-3 ori mai scumpe în SUA

Deși vorbim de o activitate relativ recentă, producția de vin sub etichetă Casa Panciu a ajuns la 150 de vagoane, unde un vagon are 10.000 de litri. Aici intră atât vinurile liniştite, cât şi spumantele, aproximativ 300.000 de sticle.

Sticlele cu etichetă Casa Panciu sunt vinuri obţinute în fiecare an din toate soiurile podgoriei, cu menţiunea că, înainte de îmbuteliere, vinul roşu este maturat în baric cel puţin 6 luni. Vinul alb, sec reprezintă cu succes zona prin aromele sale de fructe verzi şi citrice, senzaţii subtile de ardei gras, cu o caracteristică ierboasă, integrată elegant şi care însoţeşte excelent peştele, fructele de mare, pieptul de pui cu sosuri şi garnituri uşoare.

Dacă vorbim de gama Sagio, selecţia strugurilor începe în vie, prin respectarea unei producţii mici şi culesul la maturitate deplină, urmat de vinificarea prin tehnologie modernă, pentru a obţine vinuri de înaltă calitate. „Selectăm strugurii din anii cei mai buni, din soiurile de calitate înaltă Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon sau Fetească Neagră. Vinul roşu este maturat cel puţin 12 luni în barique-uri de diverse origini (franţuzesc, american sau românesc), ceea ce îl îmbogăţeşte cu arome complexe, de cafea, ciocolată sau vanilie. Vinul alb Sauvignon Blanc din această gamă este un sec alb, cu irizaţii verzui, echilibrat şi expresiv, cu arome de flori de soc şi coajă de lămâie. Fineţea şi prospeţimea îl recomandă perfect la peşte alb, frigărui de pui sau fructe de mare.

Toate aceste vinuri sunt livrate în marile magazine din ţară, dar au ajuns şi la export, parcurgând uneori drum lung până în Marea Britanie, Germania, Danemarca, Statele Unite şi China. „În America avem deja continuitate, celelalte pieţe fiind mai noi. La prima livrare către Statele Unite am trimis un container, adică 14.000 de sticle din 6 sortimente, iar acum am livrat jumătate de container, la o diferenţă de 3 luni între comenzi, ceea ce spune multe. Problema noastră este transportul pentru că vinul face şi 2 luni până acolo. Însă preţul unei sticle vândute peste Ocean este de 15-20 de dolari, în timp ce în România acelaşi vin ajunge pe raft la 4-5 euro sticla“, afirmă Sorin Macoviciu.

Dintre produsele livrate pe piaţă cerinţa cea mai mare se înregistrează la sucul de mere. Pentru acesta există solicitare chiar şi pentru export, însă pentru moment ea nu poate fi onorată, pentru că cererea este prea mare. „Deocamdată încercăm să facem faţă cererii interne. De curând a fost achiziţionat un teren, avem o livadă nouă, poate ne vom asocia şi cu alţi producători, vom vedea în viitor“, spune oenologul podgoriei. În ceea ce îl priveşte, vorbind tot de planurile de viitor, acesta îşi propune să se focalizeze pe spumante, pentru că Panciu este o podgorie cu aciditate bună şi stă bine cu spumantele. Aşa cum în Franţa există Perier Jouet, aşa ar trebui să devină şi spumantele de la Panciu pentru România, după cum afirmă chiar el. Chiar dacă anul acesta a fost dificil, atipic, recolta de struguri a fost bună din punct de vedere productiv şi calitativ. Iar dacă ar fi să caracterizăm vinurile de la Panciu din acest an am aminti mai degrabă de arome de Germania, adică reci, vegetale spre florale, accente tropicale care duc cu gândul la citrice, banane sau note florale subtile de soc şi trandafiri.

Patricia Alexandra POP