reclama youtube lumeasatuluitv

Agricultura şi Banca Mondială

Share Button

banca-mondialaLumea are astăzi un potenţial agricol necesar pentru a hrăni populaţia, însă acest obiectiv trebuie să aibă în vedere costurile din ce în ce mai mari de producţie, dar şi latura dezvoltării durabile a agriculturii. Aceste constrângeri se vor întâlni frecvent în ţările emergente.

De-a lungul istoriei, agricultura, în general, a fost o „afacere“ de stat, rolul ei fiind vital pentru regimurile politice, ţinând cont de faptul că populaţia trebuie să se hrănească. Agricultura a devenit un sector ca oricare altul, supus regulilor de funcţionare a pieţei. Neoliberalismul pieţelor nu duce şi la asigurarea securităţii alimentare, pentru că producerea de mărfuri agroalimentare nu mai este un bun public.

Instituţionalizarea dreptului la hrană este, în primul rând, o declaraţie universală a acestui drept. Dreptul la hrană trebuie legiferat şi consolidat la nivel naţional, dar şi internaţional.

Pe plan european, actualitatea a fost marcată de dezbaterile în jurul renaţionalizării acţiunilor de ajutor alimentar. Intervenţiile FMI se traduc prin exigenţe asupra reformelor structurale care au în vedere retragerea intervenţiei publice în numele aşa-zisei „curăţenii“ bugetare care fac din ce în ce mai mult loc mecanismelor de piaţă.

Pentru Banca Mondială finanţarea dezvoltării rurale nu a fost considerată o prioritate. În materie de securitate alimentară, Banca Mondială a fost una dintre instituţiile cele mai reactive în faţa crizei alimentare din 2008. A fost creat un program în valoare de 1,2 miliarde USD cu rolul de a consolida măsurile de protecţie socială în ţările sărace, ameliorarea infrastructurii rurale şi creşterea productivităţii agricole.

În funcţie de rapoartele realizate de Banca Mondială, preţurile produselor alimentare pe piaţa internaţională au crescut cu 4% între ianuarie şi aprilie 2014 ca urmare a condiţiilor climatice şi cererii aflate în creştere. Această creştere este cea mai consistentă din luna august 2012 şi până în prezent.

Creşterile de preţ trimestriale au fost cele mai mari în cazul grâului – 18% şi porumbului – 12%, cu toate că estimările de producţii sunt bune şi stocurile nu foarte mari în anul 2014. Condiţiile climatice din SUA, fluctuaţiile monetare şi criza din Ucraina necesită o mai mare atenţie acordată preţurilor cerealelor în perioada următoare pentru a nu crea presiuni suplimentare asupra persoanelor defavorizate.

Creşterea preţului grâului a fost înregistrată în Ucraina, Etiopia, Sudan sau Kirghistan, iar o diminuare a preţului în Argentina şi Pakistan. În cazul porumbului, creşterea a fost înregistrată în special în Ucraina şi Rusia şi o scădere a preţului în Mozambic. Preţul orezului a crescut în Myanmar şi Somalia şi a scăzut în Thailanda şi Cambogia.

Creşterea accelerată a preţurilor în 2007 şi 2008 a provocat numeroase mişcări violente în aproape toată lumea. Preţurile alimentelor pot duce la declanşarea şi exacerbarea conflictelor şi la instabilitate politică, de aceea este nevoie de instrumente care să ducă la diminuarea acestor efecte.

Banca Mondială s-a angajat să consolideze investiţiile din agricultură şi sectoarele conexe. În anul 2013 acest angajament a fost de 8,15 miliarde euro. Nouă ţări, împreună cu Fundaţia Gates, s-au angajat să vireze 1,4 miliarde de dolari americani în următorii trei ani, în prezent 1,2 miliarde dolari fiind deblocaţi. Această sumă este destinată menţinerii securităţii alimentare în statele emergente.

Sistemul informativ asupra pieţelor agricole are drept obiectiv ameliorarea transparenţei pieţelor produselor agroalimentare. Banca Mondială, împreună cu partenerii săi, are în vedere creşterea investiţiilor în cercetarea agricolă şi supravegherea schimburilor agroalimentare pentru a diminua eventualele penurii alimentare.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.