fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Acum, că „frunza“ s-a ofilit, produsele românești pot promova imaginea ţării

Share Button

brand-romaniaCând vorbim de brand-ul de țară al României ne gândim fie la „frunza“ promovată de o guvernare anterioară, fie la anumite produse tradiționale precum „cârnații de Pleșcoi“. Adevărul este că România nu are încă un brand de ţară puternic prin care să fie recunoscută de majoritatea străinilor, aşa cum este cazul altor ţări. Iar acum, când „frunza“ s-a ofilit de tot, o asociație a demarat un program care face un nou pas în rebrand-uirea imaginii României. Este vorba de campania „Produsul românesc – Brand de ţară“ sub egida programului „Suntem România“, campanie lansată de Asociaţia Brand de Ţară.

Un prim pas

Așadar, se face un prim pas în promovarea imaginii României în lume prin produsele românești. Astfel, Asociaţia Brand de Ţară demarează primul program naţional „Suntem România. Respect, susțin, iubesc tot ce este românesc“, cu sprijinul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS), membră Consumers International şi Federaţia Asociaţiilor de Consumatori. „De ce această campanie? Înțelegem nevoia de a ne afla în Uniunea Europeană, suntem parte din aceasta, dar simțim, alături de societatea civilă, dar și de instituții sau companii românești, că ne pierdem identitatea națională. Simțim că ne îndepărtăm de ceea ce ar trebui să ne reprezinte pe noi… De la sărbătorirea zilelor din tradiția românească, cum ar fi Dragobetele, până la imaginea cu care noi ne promovăm atât produsele cât și imaginea ca popor. Tocmai din această nevoie, dar și din confuzia pe latura comercială care există în rândul consumatorilor între produsele românești și cele importate am lansat acest program – „Suntem România. Respect, susțin, iubesc tot ce este românesc“, ne-a declarat Anca Popa, preşedintele Asociaţiei Brand de Ţară. Printre principalele obiective ale asociaţiei se numără dezvoltarea conceptului de „Brand de ţară“, compus din mărcile româ­neşti, inclusiv produsele tradiționale româneşti, alimentare, dar și nealimentare. Pentru că, susțin cei de la Asociația Brand de țară, valoarea naţională a României este alcătuită din proprietatea inclusiv a imaginilor utilizate în comerţ, mai ales când vine vorba de produsele vândute peste granițele țării.

Adevărat românesc

„Oriunde s-ar afla, în orice țară, majoritatea românilor duc în suflet iubirea faţă de plaiurile mioritice cu obiceiurile lor străvechi, dar și bucătăria tradiţională. Cu toate acestea, românii au o problemă atunci când se văd în faţa raftului de cumpărături, şi anume alegerea produsului. Deşi păstrează cu sfinţenie la loc de cinste reţeta mămăligii şi a sarmalelor oriunde ar merge, majoritatea pun în coşul de cumpărături produsele de import în defavoarea celor autohtone“, se arată în motivarea noului program al Asociației „Brand de Țară“. Potrivit reprezentanților asociației, produsul românesc poate deveni adevăratul brand de ţară atât în România, cât şi peste graniţele ei. Dar, condiţia primordială este ca produsele de tipul Magiunului de Topoloveni, Cârnaţii de Pleşcoi, Zacusca sau Brânza de Burduf să fie promovate peste graniță, dar și adăugate în coşul de cumpărături înaintea altor alimente produse în străinătate. „Putem sprijini astfel industria alimentară doar prin alegerea produselor româneşti“, explică Anca Popa. „Companiile românești pot să obțină certificarea de „brand de țară“ în momentul în care au avut sau au acționariat românesc, dacă produc pe teritoriul României sau dacă folosesc în mod predominant materie primă românească“, conchide Popa.

Nume și renume

„La ora actuală există un produs românesc care este utilizat de 500 de milioane de oameni de pe întreaga planetă. Chiar dacă eu nu o să-i dau numele aici, există jumătate de miliard de oameni care-l cunosc foarte bine, iar calitatea produsului i-a creat renumele“, explică Sorin Mierlea, preşedintele ANPCPPS. „Că brand-ul contează o vedem și în cazul apelor minerale. Avem în România ape minerale autohtone mult mai pure decât cele produse în străinătate care, în unele cazuri, sunt mai scumpe și cu 60%, dar care au o imagine mai bună decât apele noastre. Asta trebuie să se schimbe“, este de părere Mierlea. O altă categorie de produse alimentare care ar putea promova și mai bine imaginea României în lume sunt produsele tradiționale. Numai în anul 2013 au fost ates­tate peste 300 de produse tradiționale, dintre care 127 din carne. „Marea problemă este că există județe, în număr de 16, care nu au nici măcar un singur atestat pentru produse tradiționale. Este vorba, printre altele, de județele Bacău, Brăila, Călărași, Constanța, Mehedinți, Teleorman, Vaslui, Vrancea, Ilfov sau Giurgiu. La polul opus sunt județele Brașov, Maramureș, Alba, Argeș sau Satu-Mare, care au cel mai mare număr de atestate din țară“, a declarat Daniela Popa, şef Serviciu Politici Calitate în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. La rândul său, Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, este de părere că produsele alimentare românești intră și ele în categoria „bun național“. „Chiar dacă unii nu sunt conștienți, toată lumea trebuie să știe că inclusiv bucătăria românească face parte din patrimoniul cultural național imaterial“, a subliniat Stanoevici.

Muzeul Satului – primul brand oficial

Asociaţia „Brand de Ţară“ a acordat recent Muzeului Satului „Dimitrie Gusti“ certificatul de „Brand de ţară“. „Suntem cu atât mai onoraţi pentru că suntem prima dintr-un lung şir de instituţii care vor deveni «Brand de ţar㻓, a declarat Paulina Popoiu, directorul general al Muzeului Satului. Popoiu a mai spus că străinii ar trebui să cunoască şi lucrurile bune pe care românii le fac şi nu doar pe cele rele. „Modalitatea în care noi ieşim în lume şi ne promovăm şi în interior este şi modalitatea în care vom reuşi să spălăm şi imaginea noastră, care cred că e în curs de realizare.“ Totodată, Paulina Popoiu a mai spus că Muzeul Satului este singura instituţie publică înregistrată la OSIM. „Muzeul Satului este un brand de ţară. Dacă e vorba să ne păstrăm rădăcinile, dacă e vorba să ne impunem ca popor în Europa atunci putem s-o facem prin respectul pe care noi înşine îl acordăm culturii, prin respectul pe care noi înşine îl acordăm tradiţiilor populare, pentru că, până la urmă, dacă vrem să ştim cine suntem trebuie să ne ducem la rădăcini, iar rădăcinile sunt în sat, acolo unde s-a născut veşnicia“, a conchis Paulina Popoiu.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.