Acordul TTIP, din nou… varză de Bruxelles

La mijlocul lunii iunie, Parlamentul European ar fi urmat să voteze o rezoluţie vitală în privinţa evoluţiei Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP). Dar, tocmai din cauza multiplelor controverse, dezbaterea şi votul TTIP au fost amânate (din nou). Iar ultima controversă este legată de „mecanismul de soluţionare a disputelor dintre investitori şi stat“ (ISDS) faţă de care reacţia cetăţenilor UE a fost foarte dură. Mai concret, Iniţiativa Cetăţenească Europeană Independentă a reuşit să strângă două milioane de semnături împotriva TTIP. Şi tocmai numărul mare de petiţionari a „speriat“ puţin Parlamentul European.

Mărul discordiei

Iniţiativa Cetăţenească Europeană „Stop TTIP“ a ajuns la un nou număr record de semnături. Cu două milioane de semnături, aceasta este cea mai mare Iniţiativă Cetăţenească Europeană (ECI) de la apariţia în 2012 a acestui instrument de democraţie civică. Astfel, potrivit fundaţiei Terra Mileniul III – membră a ECI, pentru ca această iniţiativă să-şi atingă scopul, ar fi fost suficient să se fi strâns chiar şi jumătate din semnături. Mai mult decât atât, coaliţia Stop TTIP a colectat cvorumul necesar în 14 state membre UE, de două ori mai mult decât ar fi fost necesar pentru a primi un răspuns oficial de la Comisia Europeană şi o audiere în Parlamentul European. În legătură cu aceasta Michael Efler, membru în Comitetul Cetăţenilor din iniţiativa Stop TTIP, a declarat că Parlamentul European ar fi urmat să voteze un mecanism de soluţionare a disputelor dintre companiile private şi stat, mecanism crucial în adoptarea TTIP. „Două milioane de cetăţeni cer să se oprească negocierile pentru TTIP. Membrii Parlamentului European ar trebui să-şi amintească asta când vor vota. Proiectul de rezoluţie este slab dacă se acceptă includerea în TTIP a mecanismului de soluţionare a disputelor dintre investitori şi stat (ISDS). Acest mecanism va permite corporaţiilor să dea în judecată statul la curţi de arbitraj private pentru orice acţiune a statului care interferează cu investiţiile şi scade profitul aşteptat, o practică care va submina statul de drept şi principiile democratice..(…) Problema care rămâne în continuare este că ISDS ar constitui un sistem de justiţie paralelă pentru investitori care ar fi inutilă, periculoasă pentru democraţie şi s-ar putea dovedi foarte costisitoare pentru contribuabili. Dacă în rezoluţie nu se va include nicio declaraţie clară împotriva ISDS, Parlamentul European ar face mai bine să o respingă în totalitate“, a comentat Michael Efler.

La noi, ca de obicei

În România subiectul nu este „de interes“ pentru autorităţi… Pur şi simplu acest subiect nu a fost dezbătut niciodată în mod oficial. Totuşi, peste 6.600 de cetăţeni au semnat împotriva acestui tratat. Nemulţumirea românilor este că nimeni nu ştie exact care vor fi efectele acestui tratat asupra României. „De mai bine de patru luni solicităm Guvernului şi ministerelor de resort studii care să cuantifice impactul economic şi social al acestui tratat asupra României. Cu toate acestea, autorităţile nu au putut să indice vreun studiu oficial în acest sens. România cu atât mai mult ar trebui să fie îngrijorată de un tratat care include o clauză ISDS, cu cât noi am simţit pe pielea noastră ce înseamnă să despăgubim companii din banii cetăţeanului. Cazul Micula a devenit unul de referinţă chiar la nivel european“, a declarat Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III şi membru al comitetului cetăţenesc. La rândul său, analistul economic George Vulcănescu, crede că, în calitate de stat membru al UE, România nu are niciun cuvânt concret de spus în ceea ce priveşte TTIP. „De fapt, acest acord comercial se vrea o alianţă comercială creată de UE şi SUA, pe de o parte, şi Rusia şi China, de cealaltă parte. Iar la mijloc este miza energetică pentru că, în acest moment, Europa este dependentă de gazul rusesc. Dacă acordul cu SUA se semnează, lucrurile vor lua o cu totul altă turnură. Dar marea problemă a UE este că, prin acest acord, vrea să intre într-un fel de „uniune“, dar în acelaşi timp să rămână independentă economic faţă de SUA. Şi asta pentru că birocraţii europeni consideră că Europa trebuie să rămână cu propriile norme şi reglementări, care să-i dea libertate de mişcare în relaţiile comerciale cu Statele Unite. Uşor de zis, dar greu de aplicat…“, explică analistul.

Negocieri secrete

Potrivit UE, prevederile acordului de liber-schimb au ca scop „înlăturarea barierelor din calea comerţului (tarife vamale, reglementări inutile, restricţii privind investiţiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea şi vânzarea de mărfuri şi servicii între UE şi SUA“. Problema e că tocmai aceste „reglementări inutile“ sunt de fapt standardele sociale şi reglementările de mediu care reuşesc să protejeze cetăţenii europeni de abuzuri ale companiilor în privinţa substanţelor nocive din alimente sau din mediul înconjurător. Potrivit ONG-urilor care militează împotriva TTIP, oficialii de la Bruxelles vor putea include în categoria „barierelor“ şi drepturile din domeniul muncii, dar şi legile privind protecţia datelor personale. Dar lucrul care-i nemulţumeşte cel mai mult pe cetăţenii europeni care au semnat petiţia este că negocierile privind TTIP sunt secrete. Cu toate acestea, au apărut pe mai multe canale de informare frânturi din acest acord şi analize ale specialiştilor care confirmă faptul că TTIP va aduce mai multe dezavantaje decât avantaje.

Principalele critici aduse TTIP

O legislaţie favorabilă corporaţiilor

Potrivit contestaţiilor TTIP, prin mecanismul cunoscut sub numele de „soluţionarea litigiilor între investitori şi stat“ (ISDS), inclus în tratat, companiile au dreptul de a acţiona în instanţe comerciale guvernele care iau decizii suscepti­bile de a reduce din profiturile companiilor.

Privatizarea serviciilor publice

TTIP îşi propune să creeze noi pieţe prin deschiderea serviciilor publice şi a contractelor de achiziţii publice către corporaţii transnaţionale, fapt ce ameninţă să introducă un nou val de privatizări în sectoare-cheie, cum ar fi utilităţile, sănătatea şi educaţia.

Drepturi de muncă, în pericol

TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca „bariere“ în calea comerţului, cum ar fi contractele colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricţii cu privire la modelul de afaceri al companiilor.

Cianură şi gaze de şist

În fine, despre TTIP se mai spune că deschide calea către importul de procedee industriale dăunătoare pentru mediu, cum ar fi fracturarea hidraulică şi mineritul cu cianură.

Bogdan Panţuru