fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

A fi fermier în România

Share Button

Omul din faţa noastră arată ca un atlet zdravăn, cu zâmbetul care-i luminează faţa atât de arătoasă. Încă tânăr, chiar dacă a început să-i năvălească ghioceii în părul scurt şi des, care-i dau în plus un aspect aparte, de bărbat dârz, cu o voinţă de invidiat. Se numeşte Marian Emil, administratorul şi asociatul unic al firmei SC Fitomar SRL din comuna Vinţu de Jos, judeţul Alba, absolvent al Facultăţii de Agronomie din Cluj-Napoca.

Un om format la şcoala gostatiştilor

− De fapt, unde aţi învăţat meserie, domnule inginer?

− În agricultura de stat. Mai întâi, am fost repartizat lângă Mureş la IAS Sâncrai, după trei ani la IAS Petreşti – aproape de Sebeş-Alba şi din 1990 am venit aici la IAS Blandiana, fostă fermă a partidului. În 1999 am pornit cu o firmă cu pesticide, apoi am cumpărat actualul sediu cu tot, cu clădiri şi tractoare, fără teren.

− Cum aţi reuşit să accesaţi o unitate atât de râvnită?

− La vremea aceea era într-o stare atât de proastă încât nu mai trebuia nimănui. Ca şi alte unităţi de stat, şi cea din Blandiana s-a dus pe apa Sâmbetei. Oamenii şi-au luat terenul, dar n-au putut face mare lucru cu el. Am început, cum s-ar spune, o muncă de lămurire explicând fiecăruia că salvarea ar veni din asocierea oamenilor, astfel încât parcelele să devină tarlale mai mari, pentru a se putea lucra pământul cu tractoare şi maşini performante. Le-am explicat despre arendă şi avantajele ei. În prezent, societatea are 820 ha, o suprafaţă mare pentru această zonă a ţării.

− Bănuiesc că afacerea este profitabilă…

− În 2008 societatea a avut o cifră de afaceri de aproximativ 8 miliarde ROL, cu un profit de peste 1 miliard lei.

În 2009, eficienţa a fost mai mică. Ca structură a culturilor, am grâu pe aproximativ 200 ha, floarea-soarelui – 150 ha, orzoaică pentru sămânţă şi pentru bere – 30 ha, soia – 50 ha şi porumb – 50 ha. Anul 2008 a fost unul bun, producţia medie fiind de 5.600 kg/ha.

La porumb au fost ani când am realizat 9.000 kg boabe/ha. Rapiţă am început să cultivăm numai din toamna anului 2005. Merge bine la noi. Am dat 300 de tone. Dar şi aici suntem fraieri, de ce să câştige statul nostru cu prelucrarea? O dăm la unguri să o prelucreze.

Hibrizii şi tehnologia occidentală

− Ce ne puteţi spune despre soiurile şi hibrizii pe care-i cultivaţi?

− În 2008 am cumpărat şi de la Pioneer. Până atunci am folosit numai hibrizi de la Monsanto. Cu erbicidul Round-up am reuşit să combat în totalitate buruienile.

− Ce seminţe aţi folosit la celelalte culturi?

− Dekalb de la Monsato, Aldaba de la KWS, dar şi alte produse de la Syngenta, toate achiziţionate prin Alcedo.

În 2009, din cele 200 ha de grâu, circa 30 ha le-am pus pentru sămânţă. Dar, din păcate, se vinde puţin pentru că asociaţiile mari îşi produc singure sămânţă, deşi cultivă mult grâu.

− Ce produse de protecţie a plantelor utilizaţi?

− Produsele pe care le folosesc sunt eficiente şi toate fac parte numai din grupa IV de toxicitate: Guardian, Frontier şi Alazin la porumb, Guardian şi cu Harness la floarea-soarelui, Rival Super Star şi Alto Combi la grâu. La tratamente foliare utilizăm şi fertilizantul foliar Microfert, cam 3 kg/ha.

A început să se fure şi în Ardeal

− Câţi oameni aveţi?

− 12 angajaţi, dintre care 6 sunt mecanizatori. Din nefericire, trebuie să avem şi paznici, fiindcă nu putem lăsa nepăzită magazia, unde avem motorină şi alte produse. Din câmp nu se fură, ci de aici, chiar dacă se spune că în Ardeal se poate dormi cu uşa deschisă.

− Cum plătiţi arenda?

− Numai în produse. În ultimii ani am dat 625 kg de boabe de grâu, de orz, ce le trebuie oamenilor, la alegerea lor, pentru fiecare hectar de pământ luat în arendă.

− Care este dotarea tehnică pe care o aveţi?

− În prezent am 7 tractoare, dintre care unul New Holland, 6 româneşti, plus o combină New Holland. Ca maşini de transport avem o Raba şi folosim tractoarele cu remorci.

− Ce vă propuneţi să realizaţi în următorii 3-5 ani?

− Ne-am gândit la o magazie şi la un uscător. Aş vrea să măresc sediul fermei cu vreo 2.500 mp, pentru a crea posibilităţi de depozitare. Pentru finanţarea acestui proiect sperăm să accesăm alte fonduri şi sunt convins că ne vor susţine să ajungem cât de cât la nivelul agricultorilor din Uniunea Europeană.

Cu gândul spre energia viitorului

− V-aţi gândit să produceţi sau măcar să folosiţi biocombustibil?

− Am văzut la televizor că la Satu Mare este o fabrică de uleiuri din rapiţă şi porumb. Acel producător vindea amestecul la 23 lei/l. Probabil că, dacă ai o presă, preţul ar putea coborî sub 23 lei/l. Începând din mai şi până în toamnă nu cred că este vreo problemă pentru a folosi biodiesel la tractoare, dar probabil iarna este mai greu din cauza temperaturii scăzute. Avantajul utilizării biodieselului în agricultură ar fi că nu plăteşi accize, taxe de drum, cultivi rapiţă şi procesezi cât îţi trebuie.

− Până la urmă, cum e în agricultură?

− Dacă-ţi place agricultura este frumoasă, dar trebuie să stai bine cu nervii, pentru că apar multe probleme de la semănat până la valorificat. Acum 4 ani, când era

0,80 lei/kg de grâu şi porumbul avea preţ bun, îmi convenea să achiziţionez inputurile cu banul jos. Dar nu astăzi, când produsele agricole au preţuri mici din cauza inputurilor mari. În aceste condiţii, prefer să lucrez cu firme care acceptă plata la recoltare. Acum lucrez bine cu Alcedo, o companie care până la urmă aproape că ne finanţează, pentru că ne lasă să facem plata la recoltare şi ne cumpără şi produsele.

− Poate şi pentru că în zona aceasta sunt oameni serioşi cu o oarecare disciplină financiară…

− Da, din câte cunosc eu nu cred că există fermieri care să nu-şi plătească datoriile către cei care furnizează inputuri. Decât să rămână datori mai bine dau faliment, se ocupă de altceva sau o iau de la început în agricultură. Nu cred că Alcedo sau o altă firmă care vine şi distribuie produse să aibă probleme cu recuperarea banilor aici.

Teodor MARIAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.