30 de miliarde de dolari pentru proiectele globale care combat foametea

Share

Combaterea foametei este unul dintre obiectivele lumii moderne. Până acum, dezideratul acesta nu a fost îndeplinit, iar șansele ca acest lucru să se întâmple până în anul 2030, stabilit ca termen limită pentru realizarea lui, sunt minime. Provocările determinate de criza sanitară recentă și acum de războiul dintre Rusia și Ucraina au limitat progresul înregistrat în combaterea foametei, dar eforturile în acest sens continuă prin investițiile pe care Banca Mondială anunță că le va face pe parcursul următoarelor 15 luni.

Numărul persoanelor care suferă de foame a crescut

Multe țări se confruntă cu niveluri tot mai mari de insecuritate alimentară, iar consecințele acestei situații sunt că progresul dezvoltării înregistrat în anii recenți stagnează sau, și mai rău, este redus, iar îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030 este periclitată, potrivit Băncii Mondiale. Pandemia de Covid-19 a înrăutățit lucrurile prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare, însă realitatea era destul de sumbră și înainte de această criză sanitară. Acum lumea se confruntă cu o nouă provocare ce va contribui la insecuritatea alimentară globală. Războiul din Ucraina generează o menținere ridicată a prețurilor alimentelor în viitorul apropiat  și există temeri că milioane de oameni, în plus față de cei de acum, vor suferi din cauza insecurității alimentare. Potrivit datelor statistice publicate de Organizația Națiunilor Unite, „între 720 și 811 milioane de oameni din lume au murit de foame în 2020. La numărul oamenilor care au suferit de foame în ​​2019, în 2020 s-au adăugat alte aproximativ 118 milioane de oameni. Folosind un indicator care urmărește accesul la hrană adecvată pe tot parcursul anului, s-a constatat că aproape 2,37 miliarde de oameni (30% din populația globală) nu au avut acces la alimente adecvate în 2020 (o creștere de 320 de milioane în doar un an). O condiție agravantă a insecurității alimentare este inflația ridicată a prețurilor alimentelor vândute cu amănuntul, situație întâlnită în foarte multe țări. Pe fundalul acestei inflații se resimt, de asemenea, un deficit al forței de muncă și devalorizări ale monedei. În plus, susțin reprezentanții Băncii Mondiale, creșterea prețurilor la alimente are un impact mai mare asupra țărilor mai sărace, unde oamenii încasează venituri mici și medii deoarece aceștia cheltuiesc o parte mai mare din bani pentru alimente prin comparație cu oamenii din țările mai prospere.“

Bani pentru agricultură, nutriție, protecție socială, apă și irigații

Banca Mondială a anunțat, la jumătatea lunii mai, acțiunile pe care intenționează să le întreprindă ca parte a unui răspuns global la criza securității alimentare. Instituția va investi în următoarele 15 luni în proiecte noi, dar și în cele deja consacrate din agricultură, nutriție, protecție socială, apă și irigații cca 30 de miliarde de dolari. Obiectivul acestei alocări financiare este acela de „a încuraja producția de alimente și îngrășăminte, de a îmbunătăți sistemele alimentare, de a facilita un comerț mai mare și de a sprijini gospodăriile și producătorii vulnerabili.“

Anunțul vine în contextul în care, spune David Malpass, președintele Grupului Băncii Mondiale, „creșterile prețurilor la alimente au efecte devastatoare asupra celor mai săraci și vulnerabili“.

Pe site-ul instituției se arată că parteneriatul cu țările în care se desfășoară aceste proiecte este în derulare și că cca. 12 miliarde de dolari vor fi investite în următoarele 15 luni, cu scopul de a se găsi soluții pentru atenuarea impactului crizei securității alimentare.

Din totalul celor 30 de miliarde dolari alocate de Banca Mondială pentru atenuarea crizei securității alimentare, cca. 18,7 miliarde de dolari reprezintă solduri nedebursate. Acești bani sunt, de asemenea, destinați proiectelor care vizează securitate alimentară și nutrițională, celor agricole și proiectelor legate de gestionarea resurselor naturale. Nutriția, protecția socială, dar și alte domenii vor primi finanțare.

 


  • Prețurile la îngrășăminte au crescut cu aproape 20% din ianuarie 2022 și sunt de aproape trei ori mai mari decât cu un an în urmă. Rusia și Belarus sunt exportatori majori de îngrășăminte, reprezentând 38% din îngrășămintele potasice, 17% din îngrășămintele compuse și 15% din îngrășămintele azotate, se arată pe site-ul instituției. Reprezentanții Băncii Mondiale susțin că această stare de fapt ar putea avea un impact asupra producției alimentare în multe culturi din diferite regiuni.

  • Datele statistice prezentate de Banca Mondială arată că, începând cu 5 mai 2022, Indicele Prețurilor Agricole este în creștere cu 41% față de ianuarie 2021. Prețurile la porumb și grâu sunt cu 54% și, respectiv, cu 60% mai mari față de ianuarie 2021, în timp ce prețurile la orez sunt cu aproximativ 14% mai mici.

  • Potrivit Băncii Mondiale, „războiul din Ucraina a modificat modelele globale de comerț, producție și consum în moduri care vor menține prețurile la niveluri istorice ridicate până la sfârșitul anului 2024, exacerbând insecuritatea alimentară și inflația“.

Laura ZMARANDA