fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

10 poveşti de succes pe bani europeni

Share Button

ferma• Caravana APDRP mizează, în acest an, pe puterea exemplului pentru a-i determina şi pe alţi locuitori ai satelor să scrie proiecte cu finanţare europeană

Recent, în Prahova s-a desfăşurat campania de informare privind accesarea finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În acest scop, la nivel naţional a fost creată o reţea a multiplicatorilor de informaţii PNDR Euro-Agricultura, într-o acţiune organizată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Campania, denumită, pe scurt, „Caravana APDRP“, dezvoltată de firma de consultanţă LDK Consultants, Engineers and Planners, s-a dorit a fi popularizarea câtorva proiecte cu finanţare europeană de succes, care să constituie exemple de bună practică şi sursă de inspiraţie pentru noul PNDR, 2014-2020. În Prahova au fost alese, la recomandarea Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP), 10 agenţi economici care au aplicat astfel de proiecte şi care s-ar putea constitui în modele pentru alţi posibili investitori. În chip de multiplicatori de informaţii au fost selectaţi reprezentanți ai patronatelor, ai asociaţiilor şi cooperativelor de profil, ai Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) ori ai centrelor de informare europeană etc. Aceştia au fost pregătiţi astfel încât să poată transmită către publicul larg ceea ce au văzut în vizitele la cele zece proiecte europene, fie prin platforme on-line, fie prin viu grai. Ca exemple de succes au fost selectate firme din următoarele domenii: panificaţie (Oltina Urlaţi, Comfruct Băicoi şi Lido Gârbea Păuleşti), vinificaţie (SC Frei Andy SRL şi Vitis Metamorfosis SRL, Vadu Săpat), apicultură (Mirea Ion, Izvoarele), medicină veterinară (Iodav Vetprest, Băneşti) şi activităţi nonagricole, segmentul IMM-uri (Fleximet Practic şi Eliza şi Dani, din Bucov). Valoarea proiectelor, care conţin inclusiv partea de cofinanţare a beneficiarului, s-a situat între 50.000 de lei şi 10 milioane de lei.

Cramă de la firul ierbii

Prima oprire a fost la Vadu Săpat, localitate viticolă din podgoria Dealu Mare, la societatea SC Frey Andy SRL, care a construit o unitate de vinificaţie-procesare struguri de la firul ierbii. Proiectul, în valoare de 10,6 milioane de lei şi cu finanţare nerambursabilă de 50%, a constat în construirea unei hale de producţie, dotată cu utilaje şi echipamente specifice, care a condus şi la crearea a şase noi locuri de muncă permanente şi 20 sezoniere. Unitatea produce vinuri sub sigla Cramele Harabagiu. Despre investiţia în sine, directorul Gabriel Lăcureanu a spus: „Aici unde suntem erau un vechi conac boieresc în ruină şi o pivniţă. Clădirea conacului am consolidat-o şi modernizat-o, iar proiectul pe care-l vizitaţi a vizat strict edificarea capacităţii de vinificaţie. În prezent, pentru că noi avem doar 22 ha de viţă-de-vie în proprietate, prelucrăm struguri cumpăraţi de la viticultorii din zonă, dar numai de la cei care sunt autorizaţi (pentru a obţine vinuri de origine controlată). Preocuparea noastră de viitor este să ne extindem pe partea de plantaţii, să ajungem la un optim de 50 ha.“

„Costisitor ca timp şi bani, dar merită!“

La Bucov au fost vizitate două proiecte nonagricole. La SC Felximet Practic SRL, specializată în fire metalice pentru construcţii, unitate care nu a intrat în forţă, pe producţie, managerul Elena Ene ne-a spus: „În 2008 lucram ca salariat la o firmă şi am decis atunci, iar soţul m-a susţinut şi s-a implicat necondiţionat, că este momentul să muncim pentru noi. Ne-am informat, am analizat tot felul de soluţii şi ne-am oprit asupra acestei investiţii în fire metalice, idee care era susţinută de avântul imobiliar de la acea vreme. Am discutat cu proiectantul, care ne-a fost şi consultant, am scris proiectul şi în 2010 am obţinut cofinanţarea nerambursabilă europeană. Ulterior, pentru că eram începători în antreprenoriat, nu aveam altă afacere care să o susţină pe aceasta, deci nu eram un nume care să conteze pe piaţă, am întâmpinat probleme mari la bănci, la accesarea creditelor, pentru a suporta partea noastră de cheltuieli neeligibile. Am ipotecat tot ceea ce s-a putut, deci în această afacere este angrenată toată familia, şi am obţinut, într-un sfârşit, împrumutul bancar. A fost costisitor, ca timp şi bani, dar uitându-ne ce a ieşit a meritat efortul. Proiectul l-am finalizat în 2013, am intrat pe producţie, dar nu într-un ritm care să susţină investiţia. Sperăm să se dezgheţe piaţa construcţiilor şi să ne putem plasa şi noi pe acest flux, ca furnizor de fire metalice, un segment puţin prezent în Prahova şi România.“ Întrebată dacă ar mai dori să mai deruleze alte proiecte, familia Ene a spus: „Nu ne-ar avantaja acum o altă afacere în alt domeniu, dar am fi gata oricând să scriem un nou proiect pentru achiziţionarea de utilaje pentru această fabrică.“ Valoarea investiţiei a fost de 400.000 de euro, dintre care 200.000 de euro finanţare europeană nerambursabilă.

Prahova: 100 milioane de euro plătite între 2007 – 2013

Prezent la această acţiune, directorul OJPDRP Prahova, Alexandru Vane, a declarat referitor la rezultatul campaniei APDRP: „Anul trecut am mers să prezentăm informaţii despre modalităţile de accesare a fondurilor europene în 100 de localităţi. Anul acesta ne-am gândit că ar fi mai de efect ca potenţialii investitori din mediul rural să vadă pe viu proiectele realizate de alţii, să preia modele, soluţii, idei şi să le pună în practică chiar ei ori să le popularizeze în mediul din care provin. Nu ştim deocamdată care este efectul acţiunii. Rezultatele le putem cuantifica în timp.“ În Prahova, din 2007 şi până în 2013, APDRP a plătit 100 milioane de euro fonduri europene pentru realizarea investiţiilor în mediul rural, activităţi agricole sau nonagricole. Dragoş Median şi Cristinel Frâncu sunt doi dintre multiplicatorii de informaţii din reţeaua Euro-Agricultura. I-am întrebat ce a însemnat pentru ei Caravana APDRP din Prahova: „Ne pare rău că nu am avut exemple şi din domeniul nostru, al creşterii animalelor, activitate tipică zonelor din care provenim (Ceraşu şi Poseşti). Ceea ce am văzut ne-a plăcut, dar am crede că ne-ar fi de folos consultanţă la faţa locului, să vedem ce putem face şi noi.“ Cei doi nu ştiau cine ar trebui să-i ajute ori cine să aducă acel consultant în comunele lor, dar au fost de părere că, numai văzând, un expert le-ar putea livra idei de dezvoltare a zootehniei.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.