Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) lansează un apel public către autorități, europarlamentari și fermieri, atrăgând atenția asupra unui moment decisiv pentru viitorul agriculturii românești și europene.
Potrivit organizației, votul programat la 8 iunie 2026 în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Consiliului Uniunii Europene (COREPER) va stabili mandatul oficial de negociere pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 2028–2034, cu efecte directe asupra modului în care vor fi distribuite fondurile europene în următorii șapte ani.
Un vot cu impact major asupra agriculturii europene
La reuniunea COREPER din 8 iunie, ambasadorii statelor membre vor adopta o abordare generală parțială care va deveni baza negocierilor ulterioare dintre Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia Europeană. Odată adoptată, această poziție va putea fi modificată doar prin proceduri complexe care necesită majorități largi sau chiar unanimitate, ceea ce reduce semnificativ capacitatea statelor membre de a influența ulterior conținutul reformei.
FAPPR atrage atenția că, spre deosebire de rundele anterioare de reformă, negocierile actuale sunt conduse în principal la nivelul COREPER, unde predomină considerentele bugetare generale, și nu în cadrul reuniunilor miniștrilor agriculturii.
Trei teme esențiale pentru România
Cofinanțarea națională de minimum 30%
Una dintre cele mai controversate propuneri aflate pe masa negocierilor este introducerea unei obligații de cofinanțare națională de cel puțin 30% pentru principalele măsuri din PAC, inclusiv programele de agromediu, investițiile în ferme, sprijinul pentru tinerii fermieri și instrumentele de gestionare a riscurilor.
În practică, pentru fiecare 100 de euro proveniți din fonduri europene destinate unor măsuri de agromediu, România ar trebui să contribuie suplimentar cu aproximativ 43 de euro din bugetul național. Organizația precizează că procentul nu este încă definitiv și că România face parte dintr-o coaliție de state care contestă acest nivel de cofinanțare.
Lipsa unui mecanism european de reasigurare agricolă
FAPPR critică și absența unui instrument european de solidaritate pentru gestionarea riscurilor agricole majore. În forma actuală a propunerii, efectele secetei, inundațiilor, înghețurilor sau epidemiilor la plante și animale vor rămâne exclusiv în responsabilitatea statelor membre.
Pentru România, unde fenomenele climatice extreme devin tot mai frecvente, iar piața asigurărilor agricole este încă insuficient dezvoltată, lipsa unui astfel de mecanism reprezintă un risc major pentru stabilitatea sectorului agricol.
Integrarea PAC într-un nou fond european
O altă schimbare de amploare vizează integrarea Politicii Agricole Comune în viitorul Fond pentru Parteneriate Naționale și Regionale (FNPR), începând cu anul 2028. Astfel, agricultura nu va mai beneficia de un cadru bugetar complet separat, ci va concura pentru resurse cu alte domenii precum infrastructura, coeziunea sau digitalizarea.
Deși plățile directe către fermieri beneficiază de o garanție europeană de minimum 300 de miliarde de euro, organizația avertizează că nu există garanții similare pentru finanțarea măsurilor de dezvoltare rurală și investiții.
Calendarul negocierilor
Potrivit FAPPR, următoarele luni vor fi decisive pentru forma finală a noii politici agricole europene:
- 8 iunie 2026 – adoptarea mandatului de negociere al Consiliului UE;
- Vara–toamna 2026 – Parlamentul European își stabilește poziția oficială;
- Toamna 2026 – primăvara 2027 – desfășurarea negocierilor interinstituționale (trilog);
- 2027 – elaborarea planurilor naționale în cadrul noului mecanism FNPR;
- 31 ianuarie 2028 – termenul-limită pentru validarea planurilor de către Comisia Europeană.
Scrisoare deschisă către autorități și fermieri
Într-o scrisoare deschisă adresată fermierilor, clasei politice și societății civile, FAPPR susține că România trebuie să își apere activ interesele la Bruxelles.
„Agricultura românească are nevoie de o voce fermă la Bruxelles”, transmite organizația, avertizând că lipsa unei poziții naționale coerente poate conduce la diminuarea accesului la fonduri pentru investiții, irigații și măsuri de modernizare a fermelor.
Organizația solicită Guvernului României să transmită de urgență, prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, o poziție fermă înaintea votului din COREPER. Totodată, cere Ministerului Agriculturii o coordonare interministerială accelerată, Parlamentului dezbaterea publică a dosarului PAC post-2027, iar europarlamentarilor români susținerea amendamentelor care vizează menținerea autonomiei PAC, reducerea obligațiilor de cofinanțare și crearea unui mecanism european de reasigurare agricolă.
„Acum este momentul să acționăm”
Reprezentanții FAPPR consideră că România dispune de argumente solide și de parteneri europeni care împărtășesc preocupări similare, însă succesul depinde de capacitatea autorităților și a mediului asociativ de a acționa coordonat.
„România are o poziție de negociere legitimă, susținută de date, și face parte dintr-o coaliție europeană care poate obține rezultate concrete. Singura condiție este să vorbim. Să acționăm. Acum”, se arată în mesajul transmis de organizație.
Potrivit FAPPR, toate pozițiile prezentate se bazează pe documente oficiale ale instituțiilor europene, inclusiv propunerea Comisiei Europene privind Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale, documente de lucru ale Consiliului UE, poziții ale Parlamentului European și analize independente de specialitate.