Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a obținut acceptarea tuturor celor nouă amendamente propuse la Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030.
Modificările introduc garanții privind compensarea pierderilor fermierilor, consultarea organizațiilor agricole, protejarea securității alimentare și continuarea investițiilor în irigații.
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a susținut marți, 4 august 2026, în fața Comisiei pentru mediu a Senatului României, pachetul de amendamente formulat la propunerea legislativă privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026–2030, înregistrată sub numărul L455/2026.
Potrivit organizației, toate cele nouă amendamente prezentate au fost acceptate de membrii comisiei.
Proiectul legislativ se află pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului, convocată în perioada 4–6 august 2026. Documentul are 233 de pagini și este prezentat drept jalon de reformă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare de peste 972,4 milioane de euro.
Strategia prevedea extinderea ariilor protejate la 30% din teritoriul României
În forma depusă inițial, strategia stabilea mai multe ținte cu impact direct asupra sectorului agricol. Printre acestea se numărau extinderea ariilor protejate la 30% din teritoriul național, includerea a 10% din suprafața țării în zone de protecție strictă și reducerea cu 50% a riscurilor asociate utilizării pesticidelor și nutrienților.
Reprezentanții fermierilor au atras atenția că aceste obiective nu erau însoțite de studii privind impactul economic și social asupra exploatațiilor agricole, comunităților rurale și securității alimentare.
„Dacă va fi adoptat în forma lui actuală, va pune cruce agriculturii”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Acesta a criticat modul în care agricultorii sunt prezentați în expunerea de motive a documentului, subliniind că fermierii au, în realitate, un rol esențial în conservarea biodiversității.
„Trist este că până și în expunerea de motive agricultorul, fermierul, este văzut ca principalul factor de distrugere a biodiversității, când orice om de bun-simț știe că povara păstrării biodiversității cade tocmai pe fermier. Și toate astea fără un minim studiu de impact, fără să știm câți bani pierdem în cazul adoptării unor astfel de măsuri. Pierdem miliarde de euro din cauza secetei, din cauza importurilor de cereale din Ucraina, din cauza lipsei sistemelor de irigații”, a afirmat Alexander Degianski.
Amendamente tehnice transmise Senatului și Ministerului Mediului
Clubul Fermierilor Români a transmis Senatului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un document care cuprinde amendamente punctuale, formulate pentru fiecare articol și însoțite de argumente tehnice.
Poziția organizației a fost prezentată în fața Comisiei pentru mediu de Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, și Bogdan Chiripuci, manager de politici agricole.
Florian Ciolacu a subliniat că agricultura nu trebuie prezentată ca o activitate aflată în contradicție cu obiectivele de conservare a naturii.
„La nivel de principiu, agricultura nu generează presiune asupra biodiversității, ci caută să țină echilibrul biodiversității, pentru că asta înseamnă agricultură”, a declarat directorul executiv al organizației.
Acesta a arătat că obiectivele privind reducerea nutrienților și pesticidelor trebuie corelate cu cadrul legislativ european și cu situația reală a agriculturii românești.
„Regulamentul privind reducerea nutrienților și a pesticidelor este parcat la nivel european, deci nu mai există, și nu vedem de ce ar fi asumat prin această propunere de strategie”, a precizat Florian Ciolacu.
Reprezentantul Clubului a solicitat, de asemenea, ca extinderea zonelor protejate și a celor de protecție strictă să poată fi realizată numai cu acordul proprietarilor terenurilor respective.
„Creșterea cu 30% a zonelor de protecție și cu 10% a zonelor de protecție strictă trebuie făcută doar cu acordul celor care sunt proprietarii acelor suprafețe. Impactul asupra infrastructurii de irigații, desecare și drenaj și asupra utilizării apei trebuie luat în considerare și din punct de vedere economic. Agricultură fără apă nu se întâmplă”, a declarat Florian Ciolacu în fața comisiei.
Irigațiile, recunoscute ca investiții cu impact direct asupra biodiversității
Primul amendament acceptat modifică încadrarea Programului Național de Reabilitare a infrastructurii principale de irigații.
Programul trece de la statutul de măsură cu „relevanță limitată, indirectă” pentru biodiversitate la unul cu relevanță ridicată și contribuție directă.
Conform amendamentului, gestionarea integrată a apei prin sisteme de irigații, desecare și drenaj poate contribui la refacerea biodiversității, la menținerea activităților economice productive și la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural.
Agricultura legală nu mai este asimilată activităților ilegale
Un alt amendament prevede diferențierea clară între exploatațiile agricole care respectă legislația, condiționalitățile Politicii Agricole Comune și standardele GAEC și activitățile desfășurate cu încălcarea obligațiilor legale.
În analiza presiunilor asupra biodiversității va fi inclus și abandonul terenurilor agricole. Potrivit argumentării prezentate, abandonarea suprafețelor poate favoriza răspândirea speciilor alogene, pierderea pajiștilor cu înaltă valoare naturală și degradarea habitatelor deschise.
Securitatea alimentară și viabilitatea fermelor, introduse în strategie
Prin amendamentele acceptate, gestionarea durabilă a terenurilor agricole va trebui să respecte simultan mai multe obiective: conservarea biodiversității, protejarea securității alimentare, menținerea competitivității agriculturii și asigurarea viabilității economice a exploatațiilor.
Modificarea a fost introdusă în obiectivul strategiei dedicat sectorului agricol.
Astfel, aplicarea măsurilor de mediu nu va mai putea fi analizată separat de efectele asupra producției agricole și asupra capacității fermelor de a rămâne funcționale și competitive.
Compensare integrală pentru pierderile suportate de fermieri
Una dintre cele mai importante modificări acceptate stabilește principiul compensării financiare integrale.
Orice măsură care limitează utilizarea terenurilor agricole sau reduce potențialul productiv va putea fi aplicată numai dacă sunt prevăzute mecanisme de compensare calculate în funcție de pierderea reală de venit.
Măsurile care afectează activitatea agricolă trebuie să fie precedate de analize de impact economic și social, realizate în consultare cu organizațiile profesionale ale fermierilor.
De asemenea, restricțiile suplimentare vor putea fi instituite numai prin acte normative adoptate după consultarea reprezentanților sectorului agricol.
Prin amendamentul acceptat, fermierii sunt recunoscuți drept parteneri esențiali în procesul de conservare a biodiversității.
Plăți compensatorii pentru practicile agricole extensive și intensive
Strategia va include mecanisme de compensare atât pentru exploatațiile care aplică practici agricole extensive și metode tradiționale, cât și pentru fermele intensive afectate de noile cerințe.
În cazul practicilor extensive, compensațiile vor fi acordate atunci când măsurile de conservare conduc la diminuarea producției agricole.
În cazul agriculturii intensive, măsurile destinate reducerii impactului asupra mediului vor trebui să țină cont de schimbările climatice, de competitivitatea afacerilor agricole și de necesitatea existenței unor alternative tehnologice viabile.
Țintele pentru pesticide și nutrienți se vor calcula la nivel național
Un alt amendament important stabilește că obiectivele privind utilizarea produselor de protecție a plantelor și a nutrienților trebuie raportate la nivel național, nu la nivelul fiecărei exploatații agricole.
Potrivit noii formulări, România se angajează ca media națională a consumului de pesticide și nutrienți să nu depășească valorile medii înregistrate la nivelul Uniunii Europene sau 50% din valoarea înregistrată în statul membru cu cel mai ridicat consum.
Această prevedere evită aplicarea unor reduceri uniforme la nivelul fiecărei ferme, fără a ține cont de culturile înființate, condițiile pedoclimatice, tehnologiile utilizate și nivelul actual al consumului de inputuri.
Ministerul Agriculturii devine instituție responsabilă
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi introdus în lista instituțiilor responsabile pentru aplicarea măsurilor prevăzute în strategie.
MADR va fi implicat în acțiunile referitoare la agricultură, dezvoltare rurală, utilizarea terenurilor, plăți compensatorii, măsuri de agromediu, gestionarea speciilor invazive cu impact agricol, restaurarea ecosistemelor agricole și integrarea biodiversității în politicile agricole.
Includerea ministerului urmărește evitarea adoptării unor măsuri cu impact asupra fermierilor fără participarea instituției responsabile de politica agricolă națională.
Compensații pentru restricțiile din siturile Natura 2000
Restricțiile actuale sau viitoare care generează pierderi de venit ori costuri suplimentare pentru agricultură și silvicultură în siturile Natura 2000 vor trebui să fie însoțite de mecanisme adecvate de compensare financiară.
Metodologia și nivelul plăților compensatorii trebuie stabilite înainte de desemnarea unor noi arii naturale protejate.
Această prevedere urmărește ca proprietarii și utilizatorii terenurilor să cunoască efectele economice și formele de sprijin înainte de introducerea restricțiilor.
Activitatea economică trebuie să continue pe terenurile supuse restaurării
Ultimul amendament acceptat vizează implementarea Planului Național de Restaurare pe suprafețele agricole și forestiere.
Aplicarea măsurilor va trebui să respecte un echilibru între obiectivele de conservare și continuitatea activităților economice sustenabile.
Pierderile de venit provocate de măsurile de restaurare vor fi compensate prin scheme dedicate, iar metodologia de calcul trebuie elaborată înainte de începerea aplicării restricțiilor.
Prin amendamentele acceptate de Comisia pentru mediu, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 introduce garanții suplimentare pentru protejarea fermierilor și pentru evaluarea efectelor economice ale măsurilor de mediu.
Forma finală a documentului urmează să fie dezbătută în cadrul procedurii parlamentare.