fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Ultima speranță pentru acceptarea biotehnologiilor moderne

Share Button

În ultimii ani progresul științific în domeniul cercetării agricole a ajuns la un nivel pe care în urmă cu nici un deceniu nimeni nu ar fi îndrăznit măcar să și-l imagineze. La ora actuală este posibilă obținerea unor hibrizi cu caracteristici demne de literatura științifico-fantastică: rezistență la boli, la erbicide, la secetă sau inundații. De asemenea, noile soiuri sau noii hibrizi pot căpăta proprietatea de a sintetiza în cantități mari anumite substanțe sau elemente, astfel încât, prin ele însele, să devină un medicament. Cel mai cunoscut exemplu în acest sens este „orezul auriu“ care poate sintetiza vitamina A, altfel cvasiabsentă în această cereală. Cultivarea sa înseamnă leacul pentru sute de mii de copii care orbesc în primul an de viață și mor în primii cinci în Asia din cauza lipsei acestei vitamine.

Pentru fermierii din mai multe țări africane, editarea genomului bananelor înseamnă supraviețuirea. De câțiva ani un virus atacă, rând pe rând, culturile de bananieri. Orice tratament s-a dovedit inutil. Doar bananierii cu genomul modificat au putut rezista bolii!

Dar povestea începe cu ceva mai mult timp în urmă. Acum circa 15 ani, un virus a distrus toate culturile de papaya din Haway. Doar ingineria genetică a putut oferi soluții valabile. Apoi cartofii au fost puși la adăpost de putregai, iar merele de oxidare. Nu mai vorbim despre soia și rapiță, care au devenit mai rezistente la boli și, implicit, mult mai productive. Porumbul, la rândul său, după ce a intrat pe mâna geneticienilor, a devenit mult mai puțin sensibil la secetă și la diverși dăunători, inclusiv insecte care astăzi fac prăpăd în Europa.

De toate aceste rezultate beneficiază SUA, Australia, o serie de state din America de Sud, din Asia și din Africa. În schimb, statele Uniunii Europene au interzis la utilizarea lor, din cauza unor reglementări juridice învechite, dar încă aplicabile. Așa se face că, deși Europa este cel mai mare consumator de șroturi de soia, în UE nu se cultivă soia modificată genetic, mult mai productivă decât cea convențională. În schimb, se importă din SUA, America Latină și, mai nou, din India! Pentru legiuitorii UE nu este o problemă că șeptelul care dă lapte și derivate din lapte cetățenilor Uniunii se hrănește cu soia modificată genetic, ci doar că aceasta ar putea fi cultivată în Europa. De parcă ar conta de unde vine…

Acesta este doar unul dintre zecile de exemple legate de absurditatea reglementărilor învechite de la nivelul UE.

Reglementările UE au rămas în urmă

Principala problemă legată de fundamentarea reglementărilor de la nivelul UE este că acestea pornesc de la evaluarea modului în care a fost obținut produsul și nu de la evaluarea produsului în sine. Adică, între doi știuleți de porumb proveniți din hibrizi diferiți este autorizată cultivarea aceluia care este rezultatul încrucișării unor linii pe cale naturală. Chiar dacă proprietățile celuilalt, obținut prin editare genetică, sunt net superioare. Culmea este că, la ora actuală, tehnologiile de editare genetică au devenit atât de performante încât nimeni, indiferent de ce mijloace ar dispune, nu poate face diferența între un hibrid obținut pe cale naturală și altul obținut prin noile biotehnologii. Acest lucru se petrece tocmai pentru că noile tehnici de selecție și reproducere sunt atât de sensibile și precise încât, la un moment dat, s-ar putea petrece și pe cale naturală, dar într-un timp destul de lung.

Totuși, autoritățile europene continuă să se cramponeze de metoda de producție, și nu de rezultat și de calitățile sale. În ciuda tuturor rapoartelor comunității științifice, ale EFSA – singurul organism al UE abilitat să se pronunțe în privința securității alimentelor, parlamentarii europeni au ajuns să fie convinși că votul lor are putere și pentru legile naturii!

Rezultatul? Agricultura europeană înregistrează o rămânere în urmă față de cea americană și de cea sud-americană cu cel puțin zece ani, apreciază specialiștii.

Tinerii cercetători cer o nouă abordare

În fața acestei situații, un colectiv de tineri cercetători, al cărui nucleu s-a aflat la Universitatea din Wageningen, a hotărât să ia taurul de coarne. După ce nenumărate inițiative ale comunității științifice a UE au rămas fără rezultat, acești tineri entuziaști s-au gândit să apeleze la însăși esența Uniunii: la cetățeni. Conform tratatelor constitutive ale UE, orice inițiativă cetățenească ce întrunește un milion de semnături ale cetățenilor din cel puțin șase state membre trebuie, în mod automat, soluționată.

În acest scop, ei au lansat inițiativa „Creșteți progresul științific! – Agricultura contează“. În cererea pe care au redactat-o, se solicită Comisiei Europene să facă diferența între organismele modificate genetic (OMG), cele obținute prin mutageneză și cele obținute prin noile tehnici de selecție și reproducție precum CRISPR deoarece doar astfel se poate face o evaluare corectă a produselor oferite. În plus, principalul mijloc de evaluare trebuie să fie proprietățile obiectului supus autorizărilor și eventualele riscuri pe care utilizarea sa le implică, și nu modul în care a fost obținut“, spune Martina Helmlinger, cercetător la Institutul de Chimie Moleculară din Viena și inițiator al acestui proiect.

Cu ocazia prezentării acestei inițiative cetățenești la București și la Iași, dl Valeriu Tabără, președinte al Academiei de Științe Agro-Silvice, a spus: „Salut și încurajez această inițiativă și sunt mândru că sunt unul dintre primii români care o susțin. Aceste noi tehnologii sunt unul dintre principalele instrumente care pot fi puse la îndemâna fermierilor pentru a-i face cu adevărat competitivi. În actualul context, al schimbărilor climatice, acesta rămâne unul dintre cele mai puternice mijloace pe care le avem la îndemână. Și spun iarăși ceea ce am mai spus de multe ori: a interzice oamenilor să gândească, a scoate în afara legii un rezultat al gândirii omenești nu a mai făcut decât Inchiziția, din câte știu eu. Or, acum Curtea de Justiție a CE, prin hotărârea adoptată în 2018 referitor la noile biotehnologii, a făcut același lucru!“

Mai multe amănunte, precum și modul în care vă puteți manifesta adeziunea la această inițiativă, puteți afla prin link-ul https://www.growscientificprogress.org/

Alexandru GRIGORIEV

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.