Subvenţiile agricole, în noua viziune a Comisiei Europene
În privinţa comunicării CE despre reforma PAC, pentru că este un document lung, încerc să punctez principalele elemente ale reformei care vor fi interesante pentru România.
Criterii de repartizare
Unul dintre elementele de reformă vizează mai multă echitate în acordarea subvenţiilor între vechile şi noile state membre. Criteriile de repartizare a plăţilor directe vor fi regândite pe baze noi, echitabile, transparente. Acum, România primeşte subvenţii sub media europeană. Această reformă va însemna că, după 2014, agricultorii români vor primi mai mulţi bani din bugetul Uniunii Europene.
În prezent, în Uniunea Europeană coexistă două mecanisme de distribuţie a plăţilor directe. În vechile state membre există aşa-numitele criterii istorice, stabilite în 2000-2002, bazate pe producţie, în vreme ce în noile state membre, care au aderat la UE în 2004-2007, există o plată unică la hectar. În acest sistem există dezechilibre. Există, de asemenea, discrepanţe şi între regiuni, şi între diferite tipuri de agricultură.
Elemente constitutive şi particularităţi
Plăţile directe/subvenţiile vor fi compuse din câteva elemente.
Va exista o plată de bază pentru fermierii din toată Europa, sprijin pentru venitul acestora, repartizat pe criterii noi, care vor ţine cont, între altele, de contextul de producţie, de suprafaţă, de condiţiile climatice, de mărimea exploataţiilor. Acest sprijin va fi condiţionat şi de respectarea unor criterii minime de protecţie a mediului.
Apoi, agricultorii vor fi încurajaţi să utilizeze tehnici simple de producţie care să nu pună în pericol biodiversitatea, să ducă la o bună folosire a resurselor naturale şi să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice. Agricultorii vor primi bani în plus dacă vor folosi tehnici gen rotaţia culturilor, menţinerea păşunilor permanente, acoperirea solurilor iarna cu plante care produc materie organică, nelucrarea capetelor de parcelă pentru a evita erodarea solului şi pierderea humusului. Nu vor fi penalizaţi, ci încurajaţi.
Pentru agricultorii din zonele unde e dificil să faci agricultură, pentru zonele defavorizate, statele membre vor avea posibilitatea de a acorda o plată de bază mai ridicată, cum este cazul şi unor zone de munte din România. Această plată va fi complementară sprijinului pentru zonele defavorizate cu cofinanţare naţională, care va fi menţinut în cadrul pilonului II – dezvoltare rurală, cu o susţinere mai clară şi mai vizibilă pentru categorii de agricultori.
Direcţia propusă de comisarul european pentru agricultură este să se renunţe la criteriile istorice şi să se meargă spre un sistem nou, echilibrat, aplicabil tuturor celor 27 de state membre.
Atenţie! Echitate nu înseamnă neapărat egalitate. Noul sistem nu va însemna că fiecare ţăran din orice colţ al Europei va primi aceeaşi sumă de bani. Criteriile vor fi unitare, clare, aplicabile peste tot în Europa, dar vor lua în considerare condiţii economice, sociale, de mediu, care vor duce la plăţi diferenţiate.
Propunerea Comisiei este ca plăţile directe să fie orientate către agricultorii activi şi să fie plafonate plăţile pentru fermele foarte mari; detaliile vor urma în pachetul legislativ care va fi lansat în a doua jumătate a anului acesta.
Sprijin pentru fermele mici
Pe de o parte, acesta se va regăsi în plăţile directe unde, pentru fermele mici, Comisia va propune o modalitate de plată a subvenţiilor mai simplă, cu mai puţină birocraţie, pentru a stimula integrarea lor pe piaţă. Pe de altă parte, programul de dezvoltare rurală va sprijini proiecte de modernizare şi restructurare, de promovare şi de îmbunătăţire a performanţei economice a micilor producători, inclusiv prin finanţarea unor programe de investiţii specifice pentru aceştia.
Elemente esenţiale ale reformei
Propunerea comisarului este să sprijine fermele care au o şansă pe piaţă, pe toate palierele acesteia – internaţională, europeană, naţională, dar şi regională şi locală. Ideea este că, atâta vreme cât producătorii dintr-o fermă mică reuşesc să trăiască de pe urma a ceea ce vând, aceştia trebuie sprijiniţi. Comisarul nu mai pune semnul egal între ferma mare şi rentabilitate.
Se va acorda o mai mare însemnătate consultanței agricole, programelor de formare, dar și mobilizării inițiativei locale (actualele programe de tip Leader).
Susţinerea pieţelor locale face parte din conceptul mai larg de susţinere a fermelor mici. Prin programul de dezvoltare rurală vor putea fi susţinute financiar atât crearea pieţelor locale, cât şi acoperirea unor costuri astfel încât producătorii să-şi comercializeze direct produsele. (Aceste posibilităţi oferite de reforma PAC vor fi completate de prevederi din politica de calitate, care va da producătorilor mici posibilitatea unei etichetări specifice a produselor lor, gen „produs în ferma mea“ sau produs montan etc.)
Foarte pe scurt, acestea ar fi două dintre elementele principale ale reformei, relevante pentru România. Este vorba de o schimbare de paradigma în gândirea agriculturii europene, care va aduce o politică europeană mult mai atentă la diversitatea agriculturii din UE-27 şi la specificităţile locale.