Studiu Mazars: Pentru 70% dintre companii, criza COVID a dus la scăderea cifrei de afaceri

Compania Mazars a lansat un studiu de piață pentru a identifica eforturile mediului de afaceri din România în a gestiona perioada critică actuală, iar răspunsurile primite în cadrul acestuia pot ajuta persoanele de la conducere în realizarea primilor pași către redresare, arată Mazars, într-un comunicat: „Subliniem faptul că la acest studiu au fost invitați doar reprezentanții decidenți (directori generali, directori financiari și directori de resurse umane) care au vizibilitate asupra performanței înregistrate în peste 500 de companii din țară din toate sectoarele de activitate, astfel încât rezultatele să fie relevante“, după cum se arată în document.

Impactul crizei sanitare generate de COVID-19 asupra companiilor diferă

6% dintre companiile participante au identificat oportunități în această perioadă, care au dus la creșterea afacerii lor, fie că vorbim de creșterea vânzărilor sau de identificarea de noi produse pe care le-au lansat sau le vor lansa pe piaţă.

Pentru 24% dintre companii criza nu produce niciun impact, nici pozitiv, nici negativ, ele reușind să livreze performanță bugetată până la finalul anului în curs.

Pentru restul de 70% dintre companiile participante, criza COVID-19 a dus până la acest moment la scăderea cifrei de afaceri, dar reacţia acestora la situaţia curentă variază:

  • 34% nu au luat nicio măsură;
  • 14% au aplicat măsuri diferite pentru a supravieţui (șomaj tehnic, concedierea unor angajați);
  • 12% au aplicat șomajul tehnic;
  • 8% au fost nevoite să reducă programul de lucru pentru o parte dintre angajați;
  • 2% au luat deja în calcul restructurarea angajaților până la finalul anului.

„Una dintre măsurile planului naţional de investiţii şi relansare economică face referire la implementarea unui sistem de muncă flexibil [1]. În baza acestuia, compensarea parțială a veniturilor lunare pentru angajații care vor avea program redus de muncă în cadrul companiilor afectate de criză ar urma să fie realizată din fonduri puse la dispoziţie de stat. În acest context, am investigat și scenariile cu impact negativ asupra colectivului de angajați în absența unor măsuri guvernamentale. Astfel, pentru 18% dintre companiile participante, care au modelat diverse scenarii financiare pentru anul în curs, restructurarea angajaților nu este inclusă în agenda anului 2020. De asemenea, pentru 34% dintre companii încă nu este luată nicio decizie, situația financiară rămânând a fi reanalizată lună de lună, până la finalul anului. Iar, în final, 48% dintre companii au rulat diverse scenarii de reducere a numărului de angajați cu 10%, 15%, 20% sau chiar 50%“, a menționat Andreea Georgescu, Head of HR Advisory, Mazars România.

„Interesant este că cei care vor implementa aceste măsuri, în absența unui sprijin clar din partea Guvernului, nu sunt doar cei care operează în HoReCa, care a fost, per ansamblu, industria cea mai afectată de restricţiile impuse în contextul crizei sanitare, ci și în alte industrii (Servicii finan­ciare, Tehnologia informației și comunicării, Producție, Bunuri de larg consum, Servicii bancare/ Asigurare, Imobiliare, Farmaceutică, Servicii de arhitectură, Avocatură, Educație, Publicitate/ Relații publice) cu până la 500 de angajați. De unde putem trage o concluzie preliminară, că schema de muncă flexibilă aflată în discuţie trebuie aplicată pe o scară largă, însă ar fi recomandată realizarea unui studiu de impact care să surprindă contribuţia fiecărei industrii în PIB şi dinamica în contextul actual“, a menționat Lucian Dumitru, Senior Manager, Tax Advisory, Mazars România.

Reticență din cauza birocrației

Observând datele publicate de Institutul Național de Statistică – INS pentru anul 2019 și pentru primul trimestru al anului 2020, atragem atenția că nu doar operatorii economici din HoReCa au nevoie de susținere financiară în această perioadă, ci și cei care activează în Agricultură, silvicultură şi pescuit, Industrie și Construcţii ar putea fi beneficiari ai programului EU SURE [2], ținând cont de scăderea contribuției lor la PIB-ul României în primul trimestru al anului 2020 comparativ cu anul 2019, arată realizatorii studiului. Un semnal de alarmă pe care îl ridică răspunsul companiilor participante este legat de reticența lor față de accesarea fondurilor ce vor fi disponibile, din cauza birocrației pe care o întrevăd, dată fiind experienţa lor din interacţiunea uzuală cu administraţia publică. Vorbim aici de 20% dintre participanţi, care consideră din start că accesarea acestor fonduri va implica birocrație, și de 68% care nu s-au pronunțat încă, dar așteaptă să consulte metodologia programului. Doar 12% dintre companii declară că ar dori să acceseze programul, chiar dacă va fi nevoie să apeleze la consultanți pentru acest demers.

  • Considerând cadrul legal existent, dar și practicile eficiente dovedite deja în alte țări pentru a stimula rata de absorbție a forței de muncă disponibilă în piață, procedurile de accesare a fondurilor EU SURE ar trebui să acopere și alte variabile care lipsesc din planul comunicat. Sunt câteva întrebări care au nevoie de un răspuns:
  • Ce măsuri se vor aplica pentru absolvenții care nu se vor îndrepta către antreprenoriat?
  • Ce măsuri se vor aplica pentru persoanele care în prezent nu fac parte din procesul de angajare sau doresc să se întoarcă în câmpul muncii? Facem referire aici la persoanele cu handicap, persoanele care au renunțat la serviciu ca să aibă grijă de familie, iar acum se pot reîntoarce în câmpul muncii pentru un program redus de muncă.
  • Vor putea beneficia și persoanele cărora li se aplică deja o scutire de impozit?
  • Care vor fi criteriile de eligibilitate pentru companiile care vor putea accesa aceste fonduri?
  • Vor fi datoriile fiscale restante un criteriu de eligibilitate?
  • Sau poate valoarea impozitului pe profit?
  • Măsurile vor fi aplicabile doar pentru companiile care au un consiliu al angajaților sau au un contract colectiv de muncă al căror rol este să protejeze angajații afectați de măsurile luate de angajatori?

Ion BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email