Străinii deţin un sfert din terenurile agricole
Procesul de preluare continuă
Problema vânzării terenurilor agricole către străini este mult mai gravă decât lasă să se întrevadă Ministerul Agriculturii, cred fermierii, pentru că, pe lângă suprafeţele cumpărate, străinii deţin suprafeţe întinse luate în arendă, cu drept de preempţiune la cumpărare. Noua lege a arendării, inclusă în noul Cod Civil, întăreşte poziţia arendaşilor, acordându-le acest drept.
Procesul de înstrăinare a terenurilor agricole va continua cu aceeaşi intensitate ca şi până acum, astfel că, în scurt timp, străinii vor deţine cu drept de proprietate cam un sfert din suprafaţa arabilă a României, consideră fermierii.
„Pe lângă suprafaţa de un milion de hectare cumpărată de străini în România, aceştia mai lucrează în arendă cam încă pe atât. Aşadar, 20-25% din suprafaţa de teren arabil a României este lucrată de străini. În acest ritm, în 20-30 de ani nu va mai exista România, pentru că tot terenul va fi în proprietatea străinilor“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Oficialul LAPAR consideră că preluarea terenurilor româneşti a avut loc după un plan bine pus la punct, îndreptat împotriva intereselor românilor.
„Toţi străinii din Germania, din Italia care au venit în România s-au repezit doar la exploataţii de mii de hectare“, a mai spus preşedintele LAPAR.
Procesul de achiziţie a terenurilor de către străini este departe de a fi încheiat, miza reprezentând-o acum terenurile aflate în arendă pentru care au drept de preempţiune la cumpărare.
„Străinii vor cumpăra mai departe terenuri pentru că este un proces declanşat în urmă cu câţiva ani care nu se va opri foarte uşor. Este clar că şi românii vor cumpăra terenuri. Fiecare arendaş va cumpăra din banii adunaţi 10-20 ha în fiecare an. Numai că străinii vin şi cumpără câte 100 sau 1.000 ha odată“, a declarat Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Agrara 2008, Arad.
Românii, perdanţi din start în competiţie
Agricultorii susţin că trebuie să facă faţă unui mediu foarte ostil şi concurenţei neloiale din partea străinilor, ceea ce va duce la acumularea de către aceştia din urmă a 25-30% din întreaga suprafaţă de teren arabil a României.
„Îi dai voie ăluia să cumpere pământ. Vine cu finanţare nerambursabilă, cu credite, lui îi dă statul totul, iar pe mine statul român nu mă ajută cu nimic. Eu sunt din start perdant în această competiţie. Eu cred că străinii au în arendă între 500.000 şi un milion de hectare de teren, dar cumpără şi arendează în continuare. Cred că în 2-3 ani vor ajunge la 2-3 milioane de hectare“, a declarat Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.
Chiar dacă românii, în lipsa unui minim ajutor din partea statului, se află în concurenţă neloială cu străinii, puternic sprijiniţi de guvernele lor, ei au mai început, totuşi, să acumuleze ceva venituri.
„Să te capitalizezi durează câteva generaţii, dar noi, românii, tot am mai adunat câte ceva. Fermierii cam au de acum utilaje, şi-au mai construit şi silozuri, aşa că de acum înainte mai investesc şi în terenuri. În momentul acesta, agricultorii care au lucrat pământul de 10-15 ani au reuşit să se capitalizeze uşor-uşor. Numai că noi nu operăm într-un mediu concurenţial corect pentru că nemţii primesc credite cu dobândă de 3-4% pe an pe 30 de ani, iar nouă băncile ne dau credite cu dobândă de 10% pe cinci ani“, a continuat Andru.
Preluarea de terenuri de către străini este mai pronunţată în vestul şi estul ţării, fenomenul fiind ceva mai atenuat în zona de sud-est.
„La noi în Tulcea, cel puţin, străinii nu au în arendă chiar 10% din suprafaţa arabilă, dar au destul de mult. Eu cunosc un francez şi doi italieni care au împreună vreo 7.000 ha de teren. Numai francezul are vreo 3.000 ha la Mircea-Vodă“, a declarat Mihai Inge, un agricultor din judeţul Tulcea.
Nici în Teleorman nu lipsesc străinii, dar sunt într-un număr mai mic.
„În Teleorman nu sunt aşa de mulţi străini. Sunt, în general, firme mici, aşa că nu cred că străinii au mai mult de 10% din terenuri în arendă. Străinii au mai cumpărat pe ici pe colo pe unde au mai putut, câte un hectar-două. (…) Eu unul, dacă aş avea teren de dat în arendă, nu l-aş da la străini. L-aş da tot la români pentru că măcar te înţelegi cu ei“, a spus Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă „Asomar“ Teleorman.
Cine ne cumpără terenul
România se află pe primele locuri în topul tranzacţiilor agricole la nivel european, cu peste 700.000 hectare de teren agricol vândute străinilor, circa 8,5% din suprafaţa arabilă a ţării. Cele mai mari suprafeţe sunt deţinute de investitori din Italia – 24,29% din terenurile cumpărate, Germania – 15,48%, ţările arabe – 9,98%, Ungaria – 8,17%, Spania –6,2%, Austria – 6,13% sau Danemarca – 4,52%.
Suprafeţele ar putea creşte însă semnificativ odată cu liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014. Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunţat că ministerul pe care îl conduce pregăteşte un proiect de act normativ care va reglementa piaţa funciară din România. Se are în vedere posibilitatea interzicerii achiziţionării de teren agricol de către persoanele fizice fără studii de specialitate şi fără experienţă în domeniu. De asemenea, proprietarii ar putea fi obligaţi să nu îşi vândă proprietatea timp de 10 ani.
Ioana GUŢE