Stiri pe scurt

Cel mai mic buget

7,5 miliarde lei, atât reprezintă în 2010 alocaţiile totale pentru agricultură. Contribuţia bugetară internă este de numai 5,6 miliarde lei, cu aproape

3 miliarde mai puţin decât în 2009.

Este vorba de cea mai mică susţinere bugetară internă din istoria modernă a agriculturii româneşti, dacă avem în vedere că aceasta reprezintă mai puţin de 1% din Produsul Intern Brut al României. Fapt este că ţara a ajuns atât de săracă încât abia reuşeşte să finanţeze 30% din nevoile reale ale agriculturii în 2010.

Fonduri europene

1,7 miliarde de euro a reuşit să atragă România de la Uniunea Europeană din suma totală de 3 miliarde cât i se cuvenea în 2009. Este dovada cea mai concludentă că, la nivelul instituţiilor naţionale ce conlucrează cu Bruxelles-ul, se manifestă carenţe profesionale nepermise.

Speranţa ca lucrurile să intre în normalitate prin bunăvoinţa noului comisar european pentru agricultură este una iluzorie, dacă nu vom şti să ne facem temele, aici acasă la noi.

SAPARDUL, la final

Acest program care a beneficiat de o susţinere financiară din partea comunităţii europene de 1,1 miliarde euro şi de o contribuţie bugetară naţională de 356 milioane euro pare a fi o mare reuşită pentru dezvoltarea satului românesc şi în special pentru modernizarea sectorului agroalimentar. Acum, când el se află la final, în mod normal ar trebui să se tragă concluziile ce se impun spre a se evita greşelile comise în implementarea lui.

1997 – anul prăbuşirii leului

Involuţia parităţii de schimb cu principalele două monede internaţionale este dramatică. De la un curs acceptat de partenerii comerciali de 25 lei pentru un dolar în perioada 1985-1989, leul s-a rostogolit, cum s-ar spune, în fundul prăpastiei.

Din 1990 şi până acum, leul şi-a pierdut din valoare an de an, dar prima şi cea mai mare prăbuşire avea să aibă loc la începutul anului 1997. Pentru salvarea sa, Banca Naţională a făcut în ultimii ani eforturi extraordinare, dar oficialii ei afirmă acum că nu mai dispun de rezervele valutare necesare pentru a opri demonetizarea leului.

Analiştii optimişti estimează pentru 2010 un curs de schimb de 4,5 lei pentru un euro, în timp ce reprezentanţii băncilor internaţionale vorbesc de 1 € / 5 lei.

Evoluţia inflaţiei

În primii patru ani de după Revoluţie rata inflaţiei a înregistrat niveluri situate între 200 şi 300%. În cea de-a doua perioadă, 1994-1996, rata inflaţiei a scăzut până la 24%, nivel care s-a menţinut constant până la mijlocul anului 1995, după care a crescut până aproape la 57% la finele anului 1996.

Cea de-a treia perioadă, dintre anii 1997-2000, a debutat cu un nou puseu inflaţionist: la sfârşitul anului 2000 înregistrându-se o inflaţie de peste 151%, faţă de decembrie 1999.

Vârful inflaţiei a fost înregistrat în anul 1993, când nivelul acesteia a atins 300%.

Anul 2005 a fost primul în care statisticii au scris în dreptul inflaţiei o singură cifră. De atunci  şi până acum, inflaţia a înregistrat o scădere continuă, inclusiv în 2009, anul celei mai profunde crize economice din 1928 încoace.