Spațiul rural din nord-vestul țării, între o agricultură medie și mari provocări de dezvoltare turistică

Regiunea Nord-Vest are un profil preponderent rural. Cu toate acestea, peste 90% din activitatea economică se concentrează în mediul urban; numai reședințele de județ comasează 62,58% din forța de muncă și 63,4% din numărul de agenți economici! Produsul Intern Brut (în jur de 80 de miliarde de lei) situează regiunea pe poziția a III-a în țară, după București-Ilfov și Sud-Muntenia, iar după veniturile totale medii lunare pe gospodărie (3.150,06 lei), zona se află pe locul al II-lea, după București-Ilfov. Cu ce contribuie agricultura la toate aceste cifre? Ponderea acestui sector în valoarea adăugată brută este de sub 9%!

Spațiul rural din regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) acoperă 85,73% (29.285,93 kmp) din întreg teritoriul zonei și 47,59% (1.218.558 locuitori) din totalul populației rezidente la 1 ianuarie 2018. Ca structuri administrativ-teritoriale, mediul rural este format din 403 comune și 1.752 de sate (48 de cătune au fost incluse în perimetrele orașelor). Cele mai multe localități rurale sunt în județul Bihor (91 de comune), iar cele mai puține, în Satu-Mare (59). Clujul administrează 75 de comune, Maramureș – 63, Bistrița Năsăud – 58 și Sălaj – 57. După numărul de locuitori, cea mai mare comună este Florești (Cluj), cu 22.813 locuitori, urmată de Apahida (Cluj), cu 10.685 locuitori, și Poienile de sub Munte (Maramureș), cu 10.073 de locuitori. La polul opus, 58 de comune (14,4%) au sub 1.500 locuitori, dintre care cinci au mai puțin de 1.000 locuitori: Ploscoș (702 locuitori) și Valea Ierii (888 de locuitori), din județul Cluj, Zalha (864 de locuitori) și Treznea (947 de locuitori), din Sălaj și Poienile Izei (940 de locuitori), din Maramureș. Populația medie în comunele regiunii este de 3.060 de locuitori.

Infrastructura, peste media națională

Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor este de 12.494 km: 18,4% sunt proprietate publică, administrate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, restul de 81,6% fiind în responsabilitatea consiliilor județene sau locale (comunale). Dintre acestea, 3.189 km sunt modernizați, restul neasigurând condiții optime de utilizare. Starea drumurilor comunale este cea mai rea dintre toate categoriile de căi rutiere. Lungimea totală a rețelei simple de apă potabilă este de 8.622,9 km. În total, din 403 comune, beneficiază de sistem de alimentare cu apă 362, ceea ce reprezintă un procent de 89,82%. Nu se știe oficial dacă și toate satele dintr-o comună au fost conectate la sistem. La rețeaua de canalizare sunt racordate 173 de unități administrativ-teritoriale, ceea ce înseamnă un procent de 42,92%, cifră care plasează regiunea mult peste media națională (21,17%). Alimentarea cu gaze este, în schimb, slabă: lungimea rețelei este de 6.200,7 km, acoperind 110 comune, res­pectiv 27,29% din mediul rural al regiunii.

Agricultura regiunii: prima la nuci și ciuperci, antipenultima la cereale

Cum spuneam, regiunea are un profil preponderent rural. Chiar dacă 67 de comune sunt incluse în zonele metropolitane (19 în Cluj, 11 în Bihor, 12 în Maramureș și 25 în Satu Mare), dezvoltarea comunelor, cu mici excepții (Florești – Cluj sau Sînmartin – Bihor), se bazează pe agricultură, servicii și turism rural sau agroturism. Suprafața agricolă acoperă peste 2 mil. de hectare (61,3% din suprafața totală), cea mai mare întindere fiind deținută de județul Bihor (23,6%), iar cea mai mică – de Sălaj (11,5%). Regiunea diferă de altele din țară sub aspectul ponderii terenului arabil în totalul terenului agricol: 49,4%, față de o medie națională de 64,1%. Ca suprafețe de pășuni și fânețe, zona se plasează pe locul secund, cu unele dintre cele mai întinse terenuri din România propice creșterii animalelor. De altfel, regiunea Nord-Vest este al doilea cel mai mare crescător de bovine (366.228 de capete) și ovine (1.679.514 capete), după Nord-Est, respectiv Centru. Zona mai ocupă locul al doilea în țară la producția de fructe (210.877 tone) și este lider național în privința cultivării ciupercilor și a nucilor, dar se plasează pe locul al șaselea la producția de cereale și plante tehnice.

Deficiențe în spațiul rural

Cu privire la dezvoltarea în ansamblu a mediului rural, strategiile județene și regionale vorbesc despre mai multe deficiențe. Prima este legată de structura fragmentată a agriculturii, cu toate consecințele generate: producție scăzută, imposibilitatea dotării tehnice și a aplicării tehnologiei de ultimă generație, desfacere deficitară a producției etc. Satul are de suferit, apoi, și din cauza dezvoltării inegale a infrastructurii de drumuri și de utilități publice, lucruri de care se leagă direct ponderea investițiilor.  Mediul rural se confruntă și cu o serie de alte provocări, cum ar fi: amplificarea fenomenelor de sărăcie și excluziune socială (rata sărăciei relative – 19%, față de 23,6% media națională; rata riscului de sărăcie sau excluziune socială – 26,4%, față de 35,7%, media națională); nivelul de educație scăzut al populaţiei adulte; accesul dificil la servicii de educație și de sănătate de calitate; slaba dezvoltare a IMM-urilor rurale; regimul de exploatare nedurabil al pădurilor; degradarea patrimoniului cultural și pierderea tradițiilor locale.

Miliarde de lei atrase prin programele europene și naționale

Ce ar fi de făcut? Zona rurală, dincolo de agricultură, este extrem de generoasă în oferte. Să amintim numai de frumoasa zonă a Văii Bârgăului, cu Lacul Colibița, de bisericile din lemn din Maramureș și Sălaj, unele trecute în patrimoniul mondial UNESCO, de stațiunile balneoclimaterice din Bihor, Satu Mare și Cluj etc. Punerea în valoare a bogăției și diversității resurselor, prin investiții în infrastructură și în renovarea satului românesc, ar fi suficiente pentru a da o altă dimensiune economică pentru spațiul rural. Iar România a avut și are la dispoziție mai multe instrumente financiare pentru dezvoltarea sa în ansamblu. De exemplu, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 au fost aprobate mai multe proiecte pentru satele din nord-vestul țării: reabilitare Castel Teleki (comuna Coltău, Maramureș) – 6,8 mil. lei; Etos – creșterea în turism (Ogna Șugatag, Maramureș) – 22,56 mil. lei; reabilitarea bisericii din lemn din satul Plopiș (comuna Sisești, Maramureș) – 5,7 mil. lei; dezvoltare infrastructură la Băile Felix (comuna Sînmartin, Bihor) – 14,42 mil. lei; reabilitare Băile 1 Mai (comuna Sînmartin, Bihor) – 22,55 mil. lei; renovare și reabilitare castel Banffy (comuna Bontida, Cluj) – 19,7 mil. lei; reabilitare castel din comuna Gilău (Cluj) – 21,89 mil. lei; reabilitare castel în comuna Posmuș (Bistrița Năsăud) – 21,78 mil. lei etc. La acestea se mai adaugă investiții de peste 1,1 miliarde de lei în modernizarea drumurilor județene, cu beneficii directe asupra localităților rurale traversate de aceste coridoare. Pe plan intern, prin Programul Național de Dezvoltare Locală II, Regiunea Nord-Vest a obținut finanțări de 4,23 miliarde de lei pentru proiecte de investiții în educație, sănătate, cultură, infrastructura de apă, gaze și rutieră. Până în 2020-2022, dacă adăugăm proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Regională, cel de Infrastructură Mare, plus cele bugetate pe plan intern (bugete locale și județene), sunt șanse să găsim un rural mult revigorat, în comparație, să zicem, cu ceea ce avem astăzi.

Maria BOGDAN