Situația pieței de energie la iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani. Există soluții?
Situația pieței de energie la iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani, constată Claudiu Cazacu, consultant în cadrul XTB România. Potrivit consultantului, „speranța“ ar putea veni de la încetarea ostilităților din Ucraina sau, deloc dezirabil, dintr-o severă încetinire a economiei globale, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, odată cu ieșirea din pandemie, nepotrivirea dintre cerere și ofertă a dus la prețuri mai mari într-o gamă largă de domenii ale activității economice. Totuși, peste ceea ce ar fi fost, probabil, o tendință moderat ascendentă a inflației, s-a suprapus torentul perturbator al efectelor majore ale confruntării din Ucraina.
Două sectoare esențiale pentru viață, alimentele și energia, au suferit impactul cel mai sever, reprezentând zona cea mai vizibilă, acolo unde achizițiile se fac zilnic sau aproape zilnic. Dacă în zona alimentară tendința recentă a fost una de ieftinire pe alocuri (de exemplu, de pe 19 mai până pe 6 iulie grâul tranzacționat în Franța a scăzut cu peste 25% și exemple asemănătoare întâlnim și pentru porumb, soia, cafea sau zahăr, cu procente diferite), pentru energie preocupările persistă sau sunt în creștere, mai ales în Europa.
Tabloul pare realizat de un mare maestru precum Caravaggio, în tehnica unui contrast dramatic, clar-obscur, cu ieftiniri ale petrolului (peste 15% de la jumătatea lui mai), dar creșteri accentuate pentru gazul natural și energia electrică în Europa. Energia este într-o altă „galaxie“ față de ceea ce se vedea în 2019 (fără a mai vorbi de prețurile ultra comprimate de acum 2 ani). Prețurile au crescut cu aproximativ 50% peste ce vedeam acum câteva luni și de peste 11 ori față de ianuarie 2021. Pentru energia electrică s-au atins recorduri mai devreme anul acesta, dar nu au rămas valabile prea multă vreme.
În Germania prețul de bază a atins 328 euro/MWh, peste vârful din decembrie, și au depășit un inimaginabil anterior 410 euro/MWh pe anumite segmente orare de cerere mare intraday.
Anul trecut, în iulie, vârful a fost de 147 euro/MWH, dar în general prețurile se situau la vârful zilnic, puțin peste 100 euro/MWh.
În Franța, de la începutul anului, costul s-a dublat, la 366 euro/MWh. S-a ajuns la noi recorduri în urma gazului mai scump și a unei oferte insuficiente dintr-un mix de resurse energetice, tocmai când temperaturile foarte ridicate au majorat consumul pentru aer condiționat.
Ce ne așteaptă la iarnă? Dar pe termen lung?
Provocările sunt imense: aproape fiecare segment al generării de energie se confruntă cu probleme.
În cazul gazului, după ce livrările spre Europa dinspre Rusia au fost diminuate din vară cu aproape 60%, țările care au refuzat să plătească în ruble fiind șterse de pe lista destinatarilor, conducta Nord Stream 1 a intrat și a ieșit din revizie, la care se adaugă și îngrijorările că va fi întreruptă livrarea, cu adevărat, în totalitate.
Deja prețurile au reacționat la această ipoteză, iar, cu depozitele pline în proporții insuficiente pentru a trece cu bine iarna, Europa se gândește la raționalizare. Situația poate fi și mai severă, însemnând risc de insolvență pentru marile companii de utilități.
Germania pregătește un pachet de salvare, dar cele 9 miliarde de euro deja anunțate s-ar putea dovedi insuficiente, în condițiile în care prețul energiei ar cunoaște un nou salt. Efectul raționalizării gazelor naturale și al prioritizării anumitor sectoare asupra PIB-ului, calculat de banca centrală din Germania, ar depăși 8% în T1 din 2023.
Cărbunele să fie o soluție?
Facilitățile poluante erau într-un calendar de închidere definitivă… până anul acesta, când măsuri de reversare temporară sau redeschidere a acestora au fost implementate în diferite țări europene. Pe lângă efectul asupra gazelor cu efect de seră, calitatea aerului este, la rândul, său, direct impactată, iar repornirea unor exploatări la timp, pe care piața energiei nu îl are la dispoziție. Foamea de energie a dus la majorarea importurilor de cărbune prin porturile Anvers și Rotterdam cu 35%, la 26,9 mil. de tone în prima jumătate a anului, față de semestrul I din 2021.
Centralele nucleare, o soluție pe termen lung
Centralele nucleare au nevoie de ani de la proiect la construire și flota îmbătrânită împreună cu deciziile de închidere a capacităților, în special în Germania, dar nu numai (Franța are, la rândul său, planuri de scoatere din uz a unui număr de reactoare), luate cu ani în urmă, fac imposibilă în practică o pantă rapid ascendentă a producției din aceste surse.
O nouă generație de reactoare modulare este, în cel mai bun caz, la ani distanță. În această perioadă, lucrările de întreținere la centrale din Franța reduc, sezonier, oferta de energie.
Energia verde, producție variabilă
Eolian și solar: resursele regenerabile au fost puternic încurajate de politice europene pro-mediu și oferă susținere pentru nevoile energetice europene, dar au o funcție de producție variabilă.
Fără o capacitate de stocare corespunzătoare și o accelerare a dezvoltării va rămâne necesară prezența unor capacități convenționale pentru a echilibra sistemul.
Producția eoliană cunoaște episoade mai intense, dublate de perioade în care vântul bate prea puțin, uneori sub pragul de pornire a turbinelor. Schimbările climatice se văd și aici.
Cum rămâne cu apa?
Hidro ar fi putut fi o soluție echilibrată, oferind energie amplă cu costuri mici și fără emisii suplimentare de carbon. Elementul esențial este, însă, disponibilitatea apei. Apa a devenit rară.
Râuri din Germania aproape au secat în vară, făcând dificilă sau imposibilă navigația. Italia impune starea de urgență în cinci regiuni din nord după secarea râului Po, cu raționalizarea apei, iar producția de energie hidro, care oferă 20% din mixul Italiei, este serios afectată.
Mai aproape de noi, Dunărea are niveluri în scădere, cu asemănări cu anul 2003. Se speră că ploile vor reveni pe făgașul normal, pentru a nu se ajunge la impunerea de restricții asupra producției de la Cernavodă.
De unde ar putea veni salvarea?
Dintr-o încetare neașteptată a ostilităților, care ar permite redeschiderea canalelor blocate de transport al resurselor energetice sau, deloc dezirabil, dintr-o severă încetinire a economiei globale. Recesiunea induce, inevitabil, o reducere a cererii și poate echilibra prețurile, dar costurile asupra parametrilor vieții sociale și economice sunt prea mari pentru a face opțiunea atrăgătoare.
Pe termen lung, speranțele se îndreaptă spre descoperiri transformaționale în domeniul bateriilor sau al altor forme de stocare a energiei, iar într-o manieră revoluționară, în noi tehnologii precum fuziunea nucleară, care ar putea avea nevoie de decenii.
Pentru orizontul anilor următori, surse alternative pentru importul de gaze și energie ar putea ușura povara sectorului. Însă, pentru moment gestionabilă, situația pieței de energie la iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani. Statele europene vor spera ca cel puțin din partea naturii să primească o mână de ajutor: ploi abundente care să refacă nivelul apei, astfel încât hidroenergia să funcționeze în parametri optimi, iar consumatorii să înțeleagă nevoia de a utiliza rațional resursele.
Energia eoliană offshore – o soluție la criza actuală?
Prețurile energiei electrice ating niveluri record în Europa. Gazul natural a urcat recent la un vârf de 294 euro/MWh pe bursa din Austria. „Energia eoliană offshore ar putea fi unul dintre răspunsurile pe termen lung la numeroase provocări climatice și economice“, constată Claudiu Cazacu.
Producția de energie ar urma să crească cu 47% până în 2050. În SUA, petrolul și gazele naturale ar urma să continue să fie sursa principală de producție. Piața energiei eoliene se concentrează, în continuare, pe energia eoliană onshore (terestră): 81% din instalațiile noi din Europa au fost onshore. La nivel global, creșterea masivă a sectorului se estimează a veni după investiții cumulative de aproape 1 trilion de dolari în 2031. Capacitatea globală instalată ar urma să crească de aproape 10 ori în 11 ani, până în 2031, până la 330 GW. Valul de investiții ar urma să fie condus de China, Marea Britanie, SUA și Germania. România are în plan dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. „România ar putea utiliza o parte din resursele PNRR pentru a sprijini dezvoltarea sectorului, ținând, însă, seama și de amplasarea potrivită pentru a respecta constrângerile de mediu“ se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Bogdan PANȚURU
