cemrom doloflor

Sergiu Jiduc, tânărul care a „îmblânzit“ munţii

Share Button

muntiV-aţi întrebat vreodată cum răsare soarele atunci când te afli în vârful unui munte ce stă supus sub tălpile tale? Cum este oare să simţi că frontierele atât de îndepărtate, încât nici măcar viteza gândului nu le-ar fi putut ajunge, au fost încălcate şi că tu, un om simplu a cărui inimă bate nebuneşte de fericire, ai reuşit să atingi apogeul lumii? Probabil că nu. Este un exerciţiu de imaginaţie pe care puţini şi-l asumă. De aceea am ales ca povestea următoare să fie a unui tânăr care a trăit mult mai multe decât au putut transmite cuvintele mele serbede…

Sergiu Jiduc are doar 24 de ani, dar este explorator, cercetător, un om care iubeşte natura cu toată fiinţa lui şi care şi-a închinat toată tinereţea munţilor. A răspuns dorinţei mele de a ne împărtăşi experienţele sale tocmai din îndepărtata Scoţie, ţară pe care a ales-o pentru a-şi desăvârşi educaţia şi cariera într-un domeniu care l-a pasionat de când se ştie: ştiinţele pământului. Am început firesc prin a căuta să aflu ce a trezit în sufletul său această chemare puternică faţă de natură şi de explorare a ei. Copilăria petrecută în Arad a fost una fericită, diferită de a celorlalţi copii doar prin dorinţa de a explora limitele tuturor situaţiilor în care se afla şi prin suportul profund al familiei, mai ales al mamei, care l-a încurajat să caute înlăuntrul său acea putere care te ajută să muţi munţii din loc. Sergiu Jiduc este unul dintre oamenii care au transformat barierele în provocări încă din copilărie. Un neastâmpăr continuu, înclinaţia spre adrenalină, dar şi o sete neostoită de cunoaştere şi studiu l-au ajutat să urce pe „piedestalurile cele mai înalte ale lumii“. Metafora nu este una forţată pentru că este cel mai tânăr român care a ajuns la o altitudine de peste 7.000 m, după ce a escaladat Vârful Khan Tengri (7.010 m) din Kazakhstan, la 19 ani.

La această vârstă avea însă deja experienţa multor expediţii în inima munţilor şi învăţase că natura trebuie privită cu respect şi vigilenţă. De altfel, această lege de căpătâi a tuturor exploratorilor a primit-o când avea doar nouă ani. Plecat alături de mama sa într-o expediţie în Munţii Retezat, pentru a escalada cele mai înalte vârfuri din masiv precum Vf. Peleaga şi Vf. Retezat şi pentru a explora lacurile glaciare din zonă, a aflat că pentru a fi alpinist este nevoie de mai mult decât entuziasmul descoperirii. Este nevoie de calm, concentrare şi de o stare avansată de conştiinţă, în care tot universul se reduce la ritmul şi stilul mişcărilor pe care le faci pe rocă. Este nevoie de un fel de meditaţie direcţionată de care Sergiu Jiduc spune că s-a îndrăgostit mai târziu. A fost doar începutul unor aventuri prin munţi, acolo unde imprevizibilul este normalitate şi unde viaţa omului depinde de bunăvoinţa naturii. La 17 ani a avut prima ieșire în munţi înalţi de peste 4.000 m, în Alpi, alături de un grup de prieteni. Obiectivul „expediţiei“ a fost escaladarea vârfului Matterhorn (4.478 m) pe ruta italiană (Lion Ridge) şi Mont Blanc (4.807 m), pe ruta franceză (Col du Midi, Mont Blanc du Tacul, Mont Maudit).

Deşi natura sălbatică a muntelui le-a pus la încercare curajul şi perseverenţa, au reuşit să escaladeze cele două vârfuri fără probleme majore şi astfel Sergiu Jiduc a devenit unul dintre cei mai tineri români care au ajuns pe aceste culmi. Prima expediţie de mare anvergură a fost în Masivul Caucaz, din Federaţia Rusă, unde a marcat o premieră naţională prin ascensiunea în stil alpin al Peretelui Donguz Orun (4.468 m). Meritele sale continuă prin ascensiunea Peretului Vestic Yerupaja Grande (6.634 m), Anzi, Peru şi ascensiunea Pilierului Principal Kanyatze I (6.400 m), din Himalaya, India. Printre expediţiile sale se află şi cea din anul 2009, când a escaladat Vârful Elbrus (5.642 m), cel mai înalt vârf din Europa Continentală. O altă premieră românească este cucerirea Peretelui mixt Donguz Orun (4.468 m). Printre proiectele de cercetare îl amintim pe cel din Peru, în parteneriat cu Naţional Geographic USA, în cadrul căruia a evaluat schimbările de relief care au avut loc în Anzi în ultimii 70 de ani.

Tânărul explorator român, care a cucerit munţi de pe întreg mapamondul, mărturiseşte totuşi că Masivul Retezat este ca o extensie a propriului suflet și singurul loc de pe întreg pământul către care tânjeşte fiinţa sa. Acolo a descoperit o nouă lume, plină de echilibru şi minunăţii naturale, o lume în care dezvoltarea personală este accelerată. Acolo a început totul.

Laura ZMARANDA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.