Actualitate

Senatul a aprobat un proiect de lege privind micșorarea de 6 ori a taxei pe kilogramul de ambalaj nereciclat

Share

blog-recycleRomânia se situează printre ultimele poziții la nivel de reciclare (5%), fiind fruntașă la capitolul deșeuri municipale duse la groapa de gunoi (82%). În țări precum Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, doar 1% dintre deșeurile municipale ajung la groapa de gunoi.

Problema gradului extrem de scăzut de reciclare din țara noastră este binecunoscută. Ambalaje de sticlă, plastic, hârtie se amestecă cu totul și ajung la gropile de gunoi, ce cresc exponențial și afectează sănătatea cetățenilor din vecinătate. În acest sens, în luna iulie a acestui an Ministerul Mediului depista valori de hidrogen sulfurat peste limitele normale în nord-vestul Capitalei.

Actuala legislație privind Fondul pentru Mediu (OUG 196/2005) prevede plata unei taxe de 2 lei/kg de ambalaj nereciclat (până la nivelul țintei anuale de reciclare de 60%) de către societățile care introduc pe piață bunuri ambalate.

În ultimii ani (până la nivelul anului 2015) toți producătorii de bunuri ambalate și-au atins invariabil țintele de reciclare (60%) cu ajutorul Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate. Însă în 2015 izbucnește un mare scandal prin care firmele de colectare a deşeurilor de ambalaje sunt acuzate că au falsificat date legate de cantităţile strânse. Mai multe controale încrucișate ale autorităților de mediu și fiscale au evidențiat că aceste ținte de reciclare erau atinse doar pe hârtie, iar Procuratura invocă un prejudiciu de 54 milioane de euro.

În acest mod, corelația dintre procentul de 5% deșeuri reciclate, precum și cel de 82% deșeuri ce ajung la groapa de gunoi menționate de Eurostat pare a-și găsi explicația.

Prin urmare, producătorii de bunuri ambalate au fost nevoiți să abandoneze „suportul“ primit de la OTR-uri în atingerea obiectivelor de reciclare. Ce au făcut ei, în schimb? Au pus în practică sisteme de recuperarea ambalajelor utilizabile (de exemplu, ambalajele de sticlă pentru băuturi răcoritoare, apa, băuturi alcoolice), măcar cele din HORECA? Au încheiat contracte cu colectori/reciclatori pentru reciclarea ambalajelor, astfel încât să îi încurajeze pe aceștia să investească în soluții/echipamente de colectare/reciclare? Foarte puțini, mult prea puțini, din nefericire, deși cea mai mare parte a lor operează și în țări precum Germania, Suedia, Danemarca, Belgia, Olanda.

În acest context apare un proiect de lege prin care taxa de 2 lei/kg se reduce (de 6 ori) la 0,3 lei/kg, care a fost deja aprobat în Senat pe 24 octombrie 2016 și își urmează calea spre Camera Deputaților în prezent.

Ne rămâne să ne întrebăm: este această propunere benefică? Oare reducerea acestei taxe nu va avea efectul de a descuraja colectarea/reciclarea și de a încuraja practica nefericită de până acum? Pentru că trebuie notat totuși progresul României în domeniul reciclării prin reducerea deșeurilor depozitate de groapă de la 97% (la nivelul 2013) la 82% (la nivelul 2014), conform EUROSTAT, sub sancțiunea plății unei taxe de 2 lei/kg.

Revista Agrobusiness nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *