Se naște o nouă afacere: turismul urban

Când ne gândim la turism, ne gândim la vacanțe. Și, după un an de muncă, dorim să ne petrecem vacanțele în locuri frumoase, odihnitoare, care să ne încarce „bateriile“. Fie că vorbim de turism intern sau în afara granițelor, turismul a fost dintotdeauna, indiferent de sistemele politice sau economice, o afacere prosperă, cu o rețetă de succes – mare, munte, locuri insolite. Dar lucrurile încep să se schimbe și în acest sector prin apariția unui „altfel“ de turism.

„Urbanizarea a modelat peisajul orașelor globale. Astăzi, pe măsură ce oamenii revin în zonele cu concentrare urbană maximă din regiunile metropolitane importante, reurbanizarea nu influențează doar tendințele de dezvoltare urbană, ci și dezvoltarea de proiecte nonurbane pe întreg cuprinsul globului.“ Aceasta ar fi principala concluzie a studiului EY Global Hospitality Insights – „Top 10 ten­dințe pentru 2016“. Astfel, la nivel global, procentul persoanelor care locuiesc în regiunile urbane a crescut de la 30% în 1950 la 54% în 2014. Până în 2050, conform ONU, aproximativ 66% din populația lumii va locui în centre urbane, o tendință alimentată în mod special de creșterea economică din țările în curs de dezvoltare, de preferința generațiilor mai tinere de a locui în mijlocul metropolelor și de intensificarea eforturilor depuse de autorități de a face orașele mai curate, mai sigure și mai ospitaliere. De aceea dezvoltatorii hotelieri continuă să reacționeze la această mișcare de urbanizare, confruntându-se cu noi provocări într-un spațiu de dezvoltare din ce în ce mai limitat. Cererea fără precedent pentru spații imobiliare de uz rezidențial și comercial a dus deja la ridicarea unor importante bariere de intrare în mediile urbane. În consecință, dezvoltatorii hotelieri recurg la tehnici tot mai sofisticate pentru a maximiza profiturile atât pe piețele dezvoltate, cât și pe cele în curs de dezvoltare.

Locații atipice …

Confruntați cu intensificarea competiției pentru spațiu, hotelierii au venit cu idei noi. Astfel, au transformat locații atipice, cum ar fi sedii de poștă, clădiri istorice sau chiar clădiri de birouri, în concepte adaptate stilului de viață urban, cu costuri de conversie mai scăzute decât dacă ar fi făcut un proiect de la zero. Și așa au apărut hostelurile sau hotelurile cu camere foarte mici (tip capsulă) pentru înnoptat. „Hotelierii se confruntă cu lipsa spațiilor adecvate pentru noi dezvoltări atât în Capitală, cât și în marile orașe din provincie. Vestea bună însă este că există multe opțiuni pentru dezvoltări neconvenționale creative, prin transformarea unor locații atipice: foste obiective industriale sau clădiri administrative. De asemenea, există multe clădiri construite la începutul secolului trecut, care au avut inițial destinație rezidențială și care pot fi transformate în boutique-hoteluri. Pentru turiștii tineri, neconven­ționali, care caută o experiență locală, astfel de dezvoltări ar putea fi deosebit de atractive“, explică Elena Badea, director de marketing EY România. Mai mult, unele dintre noile proiecte s-au concentrat pe dezvoltări hoteliere și rezidențiale care conferă senzația de comunitate. Oameni care practic sunt străini devin astfel „colegi de vacanță“, participând la diverse acțiuni comune. În astfel de proiecte facilitățile și serviciile s-au axat pe ofertele de bază care să atragă și să aducă oaspeți prin experiențele locale, autentice, propuse, cum ar fi un club pe plaja centrală, peisaje din natură, oferte de relaxare și întreținerea sănătății și bucătărie locală. Și toate acestea în orașe sau la periferia lor.

Bogdan PANȚURU