Se anunţă un an bun pentru Domeniile Ostrov

ostrov-vinAnul 2013 se anunţă bun pentru acţionarii de la Domeniile Ostrov, companie care administrează 400 ha de pomi fructiferi şi 1.300 ha de viţă-de-vie, după un 2012 în care producţia a fost în mare parte compromisă de ploi. Acum pomii sunt plini de fructe, iar oficialii de la Ostrov se aşteaptă la o recoltă mai mare cu până la 80% faţă de anul trecut.

Jumătate din producţie merge la export

Domeniile Ostrov deţin o suprafaţă totală de livadă de aproape 400 ha, dintre care 318 ha pe rod, restul aflându-se în programe de plantare demarate în ultimii doi ani. În total, de pe cele 318 ha de livezi pe rod, dintre care 155 ha reprezintă livada de cais, 84 ha cea de cireş, iar restul sunt piersici, nectarine, pruni, vişini şi nuci, este aşteptată o producţie de circa 6.000 tone de fructe în acest an, după cum spune Oana Belu, acţionar la Domeniile Ostrov alături de Horia Culcescu.

Chiar dacă vorbim de costuri mult mai mari legate de cules, cireşul este de departe cel mai rentabil. Doar o mică parte din producţie merge însă către unitatea de procesare de la Caracal – parte a grupului. Explicaţia este simplă: se câştigă mult mai bine la cireşele vândute proaspete, după cum spune dna Belu, decât din conserve. Nu acelaşi lucru se poate spune despre piersici şi nectarine, chiar dacă sunt aşteptate producţii de 20-25 tone la hectar, deoarece preţurile de vânzare sunt mai mici. Cât despre caişi, în general se obţine o producţie o dată la patru ani, din diferite motive (de exemplu, ger etc.). 2013 este un an bun, fiind estimată o producţie de 20 tone la hectar. Mai mult de jumătate din producţia de fructe merge la export, principalele pieţe fiind Rusia şi ţările ex-sovietice, Germania, Cehia sau Austria. Şi la struguri se anunţă un an bun. La strugurii de masă, de exemplu, este progno­zată o producţie de 25-30 tone la hectar, res­pectiv 15 tone la hectar la soiurile pentru vin, ceea ce ar permite o producţie de 7 milioane de litri de vin, compa­rativ cu 4 milioane de litri anul trecut.

Cireşul cere investiţii, dar oferă şi satisfacţii pe măsură

Iunie este luna cireşelor la Ostrov. În doar câteva săptămâni trebuie recoltate fructele de pe cele 84 ha de livadă, efortul fiind maxim. În perioada de vârf vin zilnic la cules nu mai puţin de 800 de muncitori, iar prin fiecare plantaţie se trece de trei-patru ori, pe măsură ce fructele se coc. În acest an producţia a fost mare, fiind recoltate între 15 şi 20 tone la hectar în funcţie de soi (vorbim de Boambă de Cotnari, Van, Stella, Artizanu sau Drăganu).

Înfiinţarea unui hectar de cireşi – pornind de la procurarea materialului de plantat (adus din Italia), punerea la punct a sistemului de irigaţii (prin picurare, cum au cei de la Ostrov, unde întreaga suprafaţă de livadă este irigată) până la plasa antigrindină – s-a ridicat la circa 35.000 de euro. La livezile intensive, pomii intră în producţie în anul 3 (2-3 tone la hectar), anul următor ajungând la 30% din producţia normală, care este atinsă în anul 7, susţine Constantin Ilinca, directorul general al companiei.

Pentru producătorii de fructe este foarte important să aibă parte de o vreme frumoasă în timpul culesului pentru a se putea face recoltarea în intervalul optim, pentru că altfel producţia se pierde în mare parte. Cea mai mare grijă pentru cei de la Ostrov este legată de faptul că fructele ar putea crăpa din cauza ploilor, motiv pentru care livada este stropită cu o soluţie pe bază de calciu înainte de recoltare dacă plouă. Pentru a rezolva problema, patronii de la Ostrov se gândesc chiar să acopere integral livada de cireşi – la anul suprafaţa se măreşte la 100 ha – cu plasa antigrindină. O investiţie importantă, dar care merită pe deplin efortul.

Investiţii de 4 milioane de euro în turism vitivinicol

„Domeniile Ostrov reprezintă una dintre cele mai mari plantații de podgorii şi livezi din sud-estul Europei. Intenţionăm ca în anii care vor urma Domeniile Ostrov să devină un punct de atracţie pentru turiştii agențiilor de turism din România şi din întreaga lume. În viitor dorim ca vasele de croazieră care merg pe Dunăre din Vestul Europei până la Marea Neagră să se oprească şi la noi“, declară Oana Belu.

Rezervaţiile naturale (Bugeac, Esechioi), siturile arheologice romane şi bizantine (Durostirum, Păcuiul lui Soare sau mănăstirea Dervent), viile şi livezile nesfârşite sunt doar câteva dintre frumuseţile acestor locuri pe care acţionarii Domeniilor Ostrov vor să le pună în valoare. Nu în ultimul rând, Ostrovul ar putea deveni şi un important centru cultural, pentru că aici se organizează anual Tabăra internaţională de creație Durostorul – Terasele Dunării, la care participă artişti plastici români şi străini, sau tabăra pentru copii „Vara la Ostrov“. Unul dintre punctele de reper ale zonei care nu trebuie ignorate este şi Muzeul Vinului – Domeniile Ostrovului.

Pentru că lipsa unităţilor de cazare în zonă a constituit de-a lungul anilor un impediment pentru aducerea grupurilor de turişti, în curând această problemă va fi rezolvată. Deja hotelul companiei este pregătit să primească turişti, urmând ca în câteva luni să fie finalizat şi un complex de vile de 16 camere. Până la sfârşitul anului, acţionarii de la Ostrov şi-au propus să investească 4 milioane de euro în mai multe capacităţi de cazare. Astfel, în 2013 va începe construcţia unei pensiuni turistice cu 15 camere, a unui complex de agrement ecvestru cu alte 15 camere, a unui restaurant cu specific dobrogean de 250 de locuri, dar şi cu 10 apartamente. Turiştii se vor putea bucura de vinurile de la Ostrov, dar şi de mâncărurile tradiţionale dobrogene. Proiectul de turism viniviticol include şi un Centru Oenologic de afaceri şi cooperare transfrontalieră, cu facilități de cercetare în domeniul vitiviticol care va fi realizat împreună cu vecinii bulgari de la Silistra.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email