Şcoala românească trebuie să-și schimbe radical modul în care învață copiii

Evoluția învățământului românesc din ultimele două decenii este un subiect infinit de discuție. Unii spun că învățământul românesc a fost supus unui proces continuu de degradare… Alții sunt de o părere total opusă…

Într-o economie tot mai digitalizată, focusată pe tehnologie și inteligență artificială, școala românească trebuie să-și schimbe radical modul în care învață copiii, să treacă de la memorarea informațiilor și testele standardizate la dezvoltarea competenţelor precum rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia, arată o analiză Frames.

Expansiunea rapidă a tehnologiei și, în special, a tehnologiei artificiale – inteligența artificială, modifică piața muncii, fapt care duce atât la noi oportunități, cât și la noi provocări. Unele joburi devin irelevante (vezi cazul casierilor de supermarket), altele cresc în interes (operatori CNC, specialiști în marketing digital, Big Data etc.).

Industry 4.0, cea de-a patra revoluție industrială, reprezintă o provocare pentru noi toți, dar mai ales pentru copii, pentru viitor. Potrivit unei analize Frames, digitalizarea și AI permit automatizarea anumitor competențe tehnice și determină angajatorii să plaseze mai mult accent pe competențele centrate pe om, cum ar fi rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia. În aceste condiții, modul în care copiii se pregătesc pentru această nouă realitate devine crucial în perspectiva evoluției profesionale și nu numai. Ține, în esență de viitorul copiilor noștri.

Tu când ţi-ai evaluat copilul?

Învăţământul românesc, cu unele excepţii, întârzie să ofere soluţiile aşteptate. „Părinţii joacă un rol important în această situaţie. În condiţiile în care prea puţini dintre ei îşi evaluează corect copiii, mulţi dintre elevi ajung să fie înscrişi în şcoli care nu au nicio legătură cu potenţialul lor.

Oare câţi dintre părinţi ştiu, cu adevărat, care sunt aptitudinile copiilor lor şi sunt focusaţi să le exploateze, fie că vorbim de zona artistică, de cea tehnică sau sportivă. Aşa ajungem, din păcate, ca şcoala să îi trateze pe toţi la fel şi să ratăm o focusare a acestor copii pe înclinaţiile lor naturale, pe modul de educaţie pe care să-l urmeze cu plăcere“, afirmă experţii Frames.

În aceste condiții, şansele ca actuala generaţie şcolară să îşi atingă potenţialul, să reprezinte o soluţie solidă şi de viitor pentru economie, pentru ţară, în general, se reduc pe măsură ce sistemul educaţional public întârzie să vină cu soluţii. Vestea bună este că, în mediul privat, lucrurile se mişcă. Există instituţii care au înființat grupuri de experți cu scopul de a oferi părinților posibilitatea de a-și evalua corect copiii, potenţialul lor.

„Sunt multe cazuri de copii cu un spirit analitic excelent, care erau îndrumaţi greşit către zona umanistă, când ei se simţeau cel mai bine şi erau atraşi de informatică, de zona digitală. La fel copii forţaţi de părinţi să urmeze materiile realiste, când de fapt aptitudinile lor erau către zona creativă“, afirmă Adrian Negrescu.

Sunt licee, mai ales private, care au schimbat și modul în care se predă materia, adaptând procesul educațional la noile tehnologii, cu focus pe dezvoltarea unor competențe precum rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia.

„Scopul este de a motiva și de a-i implica pe elevi, oferindu-le proiecte care să le crească șansele de a se dezvolta, de a se pregăti pentru viitor. Acest lucru este absolut necesar, deoarece există un decalaj mare în ceea ce privește cunoștințele, așteptările și competenţele între tineri și angajatorii“, a declarat Negrescu.

Cum pregătim generaţia care ne va lua locul

Potrivit studiului Frames, pentru a-și menține potenţialul de creştere economică în următorii 10 ani, România ar avea nevoie de aproape 1 milion de angajaţi specializaţi dintre care, de exemplu, mai mult de 100.000 în industria automotive și peste 250.000 în sectorul construcțiilor. De unde vor veni acești oameni calificați? În mod normal, de pe băncile şcolii.

Pentru elevii din România, informațiile despre cariere și despre ceea ce implică cu adevărat acestea sunt, în general, puține și incomplete. Aspirațiile lor sunt, de cele mai multe ori, limitate de propriile contacte, informații și oportunități locale. De cele mai multe ori, profesorii au puțină experiență profesională în afara învățământului; iar cunoștințele membrilor familiei pot fi limitate, modelate într-o epocă foarte diferită.

Educația, de la vorbe la fapte

Datele Eurostat arată că, în prezent, România este codașa europeană în ceea ce privește participarea adulților la educaţie profesională. Doar 2% dintre români au participat, în ultimii ani, la cursuri de reorientare profesională, cu scopul de a-și găsi un loc de muncă mai bun, cu un salariu pe măsură.

Potrivit experților, această situaţie are legătură cu educaţia primită acasă şi, mai ales, din școală.

Un barometru recent arăta că numai 2% dintre elevi sunt puternic motivați de ce se întâmplă la școală. Și asta pentru că școala românească, în cele mai multe cazuri, întârzie să ofere un mod de învățare adaptat lumii în care trăim.

„Dincolo de puţinele excepţii, mai ales din sectorul privat de educaţie, în şcoala românească se face, din păcate, aceeaşi carte ca acum 30 de ani. Manuale încărcate, scheme didactice îngheţate în timp şi profesori neadaptaţi realităţii. Nu e de mirare că am ajuns lideri europeni la analfabetism funcțional, la abandon școlar și la demotivarea copiilor. Cum să te gândeşti că această generaţie va fi capabilă să ne ia locul, să lucreze în fabricile digitale?“, se întreabă Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit experţilor Frames, şcoala românească are nevoie de o abordare în ton cu schimbările din economie, mutarea atenţiei de la disciplinele singulare la studiul integrat al unor fenomene fiind absolut esenţială pentru poziţionarea copiilor pe o traiectorie predictibilă şi promiţătoare în viaţă.

Cum arată viitorul pentru elevii de azi

Potrivit experților de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, elevii de astăzi se vor lovi de o realitate compet diferită în următorii ani, atunci când vor ajunge să îşi aleagă o meserie.

Potrivit experţilor, printre joburile cu mare căutare în viitor se află cele de analiști de date și dezvoltatori software, operatori de mașini și roboți, angajați specializați în suport în domeniile tehnologice, specialiști în marketing digital, Big Data, experți în digital transformations, profesioniști în digital sales și marketing online, inovation creators. La mare căutare se vor afla și angajații care lucrează în domenii specifice, precum sănătatea, prestările de servicii către populație, vânzări online/offline și marketingul digital.

Dincolo de meseriile oarecum tehnice, economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulți oameni capabili să practice meserii creative, de la cele care vizează dezvoltarea de noi servicii dedicate populației (turism, alimentație publică etc.) la joburi din domeniul cultural, activități recreative și sport.

„Evoluția României în viitor, chiar bunăstarea noastră, a tuturor, depinde de modul în care ne vom pregăti copiii, de cum le vom exploata potenţialul, de cum vom ajuta sistemul de educație, prin facilități fiscale (scutiri de taxe pentru investiţii educaționale, sponsorizări, proiecte educaționale și de business etc.).  Avem nevoie de o schimbare fundamentală de paradigmă, în care rolul școlii să fie acela de a urma valorizarea potențialului copilului, nu de a-l standardiza și cuantifica în niște limite arbitrare“, spun experţii.

Realitatea arată însă că școala românească continuă să producă sute de mii de absolvenți fără nicio competență de viitor, dovadă că 81% dintre firme reușesc cu greu să găsească angajaţi. „Statistica relevă că peste 60% dintre tinerii care finalizează studiile în cadrul sistemului formal de educație ies de pe băncile școlii fără competențe sau cu realizări foarte slabe la capitolul științe, matematică și chiar și la scris și citit.

În aceste condiţii, accesul acestora la o formare profesională în ocupații valorizate pe piața muncii devine o misiune aproape imposibilă“, afirmă experţii.

O Românie tot mai bătrână

Datele de la Institutul de Statistică arată că România se îndreaptă spre o criză de personal majoră, în orizontul următorilor 10 ani. Asta mai cu seamă că 1,7 milioane de români vor ieşi la pensie (decreţeii), iar fenomenul de îmbătrânire a populaţiei tinde să se accentueze.

Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia națională pentru locuri de muncă verzi“, populația României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni.

În același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15-64 de ani“ va scădea de la 67,5% în anul 2015, la 63,2% în 2030.

Evoluția negativă estimată până în 2030 continuă tendința înregistrată în ultimii zece ani.

Astfel, „în perioada 2006-2016 populația României s-a diminuat cu aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar tendința accentuată de scădere a populației a fost înregistrată în special în rândul populației în vârstă de muncă, 15-64 de ani, unde scăderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.

Studiul Frames care stă la baza analizei a fost realizat pe baza datelor statistice de la Ministerul Educaţiei, cel al Muncii, Eurostat, INS, CEDFP, World Economic Forum, ANOFM şi alte surse publice.

Bogdan PANȚURU