SAPARDUL pe unii i-a îmbogăţit, pe alţii i-a ruinat

– Comunitatea, silită să plătească treburile prost făcute de alţii.
– Vinovaţi fără vină – sătenii din Vlădeni-Iaşi.

Atragerea eficientă a fondurilor europene reprezintă pentru România probabil singura şansă ca aceasta să recupereze rapid decalajul de dezvoltare faţă de celelalte ţări membre ale UE, chiar în condiţiile în care ţara parcurge o perioadă marcată de criză. Zecile şi zecile de kilometri de drumuri modernizate, reţelele de apă şi canalizare, şcoli şi alte obiective social-culturale sunt doar câteva dintre realizările edificate în ultimii ani în multe din satele noastre. Însă, în acelaşi timp, nu de puţine ori proiecte slabe sunt privilegiate în detrimentul altora mai bine alcătuite, în ciuda regulilor impuse, controlul pe etape a lucrărilor în desfăşurare făcându-se, cum se spune, „în dorul lelii“.

Lucrare la mâna a treia

O astfel de situaţie am întâlnit în comuna ieşeană Vlădeni, unde în 2004 s-a accesat un proiect care prevedea asfaltarea a opt kilometri de drum prin satele Borşa, Vâlcele, Iacobeni şi Broşteni. Licitaţia a fost câştigată de societatea comercială Castrum Corporation tocmai din Negreşti Oaş, unitatea care avea deja un prost renume prin executarea unor lucrări de proastă calitate şi în alte localităţi din judeţul Iaşi. Dar, cum se întâmplă nu de puţine ori, lucrarea a fost dată în subantrepriză unei societăţi băcăuane care, se pare, a pasat-o altui constructor.

Târâş-grăpiş, la finalul anului 2004 lucrarea a fost finalizată. „Nu discutăm calitatea proiectului aprobat de SAPARD, ne spune primarul comunei, domnul Cătălin Brânzan (foto), ci a lucrării în sine. Cert este că după un an de zile în asfalt au apărut primele găuri. Au apărut şi altele, astfel încât la mai puţin de doi ani cei opt kilometri de drum reveniseră la starea de dinainte de asfaltare. Au urmat anchete peste anchete, din care a reieşit că nimeni din cei care au contribuit la cheltuirea milionului de euro – proiectantul, constructorul şi, de ce nu, cei care au verificat mersul lucrării – nu este vinovat, urmând ca primăria să achite integral costul lucrării, adică un milion de euro, la care se adaugă penalizările ce cresc în fiecare zi.

Datori vânduţi

„În consecinţă, continuă primarul, de doi ani, de când oamenii m-au ales în fruntea obştei, toate fondurile primăriei au fost blocate. Abia reuşim să plătim salariile, lumina şi telefonul. Din puţinul care se strânge la nivelul comunei s-au plătit până acum 17 miliarde, de lei vechi, adică jumătate din milionul de euro, la cursul de atunci. Mai sunt de plată 17 miliarde, la care se adaugă majorările de peste 30 de miliarde, care cresc în fiecare zi.”

Şi consecinţele nu se opresc aici, remarcă cu amărăciune primarul Brânzan. Chiar dacă am putea plăti în întregime suma, un an suntem penalizaţi şi nu putem participa la accesarea altor proiecte, deşi sunt atâtea de făcut. Aş aminti doar că pe teritoriul comunei se află acumularea de la Hălceni, de unde se alimentează cu apă mai toate localităţile din nordul judeţului. Avem staţii de pompare, de clorinare şi chiar staţie de epurare. Ar mai rămâne să punem doar conductele, dar cu ce?

Relatând această situaţie aş remarca doar faptul că nu este singura în judeţele Moldovei. Promitem să revenim.

Stelian CIOCOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email