reclama youtube lumeasatuluitv

Şansa porumbului în Europa

Share Button

header_backÎn luna septembrie, la Clermont-Ferrand, în Franţa, a avut loc Congresul Internaţional al Porumbului organizat de Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM). „Zilele Porumbului“, cum s-a intitulat manifestarea, au oferit participanţilor prilejul de a aborda subiecte de interes major pentru domeniul lor de activitate, printre care s-au numărat eşecul negocierilor OMC de la Geneva privind schimburile agricole, viziunea asupra viitorului PAC din 2013, echilibrul fragil al economiei porumbului, precum şi factorii de producţie şi unele probleme fitosanitare.

Cei peste 500 de specialişti în cultura porumbului care au participat la eveniment provin din asociaţiile naţionale reprezentative ale celor 11 ţări membre CEPM, organizaţie la care anul acesta a aderat şi România prin FNPAR. Celelalte state sunt Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ungaria.

Bilanţul de sănătate, un fals punct de pornire în reformă

Redefinirea PAC după 2013 a fost principalul punct în sumarul dezbaterilor. S-a vorbit despre Bilanţul de Sănătate ca fiind un fals punct de pornire în reforma ce vizează perioada de după 2013. În opinia participanţilor, Europa trebuie să se doteze cu o politică structurantă ce ţine cont de contextul economic actual, ignorând viziunile pur bugetare.

Doar în aceste condiţii Uniunea Europeană va putea asigura, aşa cum prevede tratatul de la Roma, aprovizionarea propriei pieţe şi va putea anticipa provocările viitorului, contribuind la găsirea echilibrului alimentar mondial. În prezent, Bilanţul de Sănătate se rezumă mai puţin la regularizarea pieţei şi mai mult la transferul din primul pilon spre finanţarea programelor de dezvoltare rurală, din ce în ce mai decuplate de activitatea agricolă.

O politică deconectată de contextul economic actual

În ceea ce priveşte sprijinul pentru filiera europeană a porumbului, acesta se limitează la finanţarea unor instrumente de gestionare a riscului. „Constanta este amară“, ca să-i cităm pe realizatorii raportului prezentat cu ocazia Congresului Internaţional al Porumbului: „PAC este total deconectată de contextul actual“. Pentru CEPM, Bilanţul de Sănătate este deja de domeniul trecutului.

Confederaţia este angajată în reflectarea asupra politicilor de după 2013, când UE trebuie să fie capabilă de mai multă inovaţie, să renunţe în a se inspira din modelul american pentru a susţine o agricultură modernă sinonimă cu creşterea economică. În acest sens trebuie găsite soluţii care să garanteze preferabilitatea produselor comunitare, crearea unor instrumente de stabilizare a pieţelor (stocuri de siguranţă, de exemplu) şi orientarea către exportul către ţări terţe, cum sunt cele din Orientul Mijlociu.

Tot în cadrul UE trebuie construite instrumente noi de gestionare a riscului climatic şi de piaţă, care să răspundă noilor provocări ce ţin atât de încălzirea globală cât şi de noile debuşee.

În total, CEPM însumează aproape 14 milioane de ha, reprezentând aproape 90% din totalul cultivat în cadrul UE – 27.

 Mai exact, putem vorbi de următoarele cifre:
– 92% din suprafaţa de porumb boabe;
– 80% din suprafaţa de porumb furajer;
– 95% din suprafaţa de porumb pentru sămânţă;
-100% din suprafaţa de porumb zaharat.

Şi francezii vor introducerea OMG-urilor

Ca şi viziunea asupra PAC după 2013, un alt punct la fel de interesant pentru viitorul economiei agricole româneşti a fost cel cu privire la Organismele Modificate Genetic. Raportul întocmit de francezi cu ocazia Congresului Internaţional al Porumbului arată că UE rămâne încă incoerentă în ceea ce priveşte subiectul biotehnologii, iar groapa se adânceşte pe zi ce trece cu alte bazine de producţie.

Multe ţări membre au interzis şi cultivarea singurei specii autorizate în Uniune. Argumentele avansate de ţările care au interzis cultivarea porumbului MON 810 au fost considerate nefondate de AESA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor).

Distorsiunile europene privind biotehnologiile

Cu toate astea, Consiliul Miniştrilor nu a întrunit niciodată majoritatea necesară eliminării acestor decizii naţionale, responsabilitate pe care nici Comisia nu a vrut să şi-o asume. Din acest punct de vedere Europa se află aşadar într-un impas politic. În timp ce produsele autorizate pentru import sunt tot mai numeroase, producătorii europeni nu pot cultiva decât porumbul MON 810. În acest timp, Comisia ia în calcul chiar posibilitatea punerii în aplicare a unui fel de tolerare chiar şi pentru unele produse neautorizate importurilor.

Producătorii europeni rămân însă privaţi de instrumente inovative care să le permită protecţia împotriva diferiţilor dăunători, obţinerea unor producţii de calitate mai bună, ameliorându-şi practicile doar pentru a limita impactul lor asupra mediului. Prin aceste autorizări desincronizate, Europa oferă un avantaj concurenţial incontestabil bazinelor americane producătoare.

Pe termen mediu şi lung însă această distorsiune concurenţială va avea repercusiuni asupra întregii filiere agricole şi agroalimentare.

Din punctul de vedere al CEPM, Uniunea nu poate rămâne în gară în timp ce trenul progresului tehnologic trece. Pe o piaţă globalizată, această aşteptare erodează puţin câte puţin competitivitatea filierelor europene.

 Valentina ŞOIMU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.