Românilor le place vinul… românesc

Despre piaţa vinului din România specialiştii susţin că aceasta a cunoscut o creştere constantă în ultimii ani, fapt datorat în principal investiţiilor din viticultură şi vinificaţie, fie că ne referim la investiţii din fonduri proprii, fie fonduri publice. Cu toate că potenţialul nostru vitivinicol este recunoscut atât la nivel european cât şi mondial, vinurile româneşti lipsesc însă de pe mesele consumatorilor străini. Acum, când acestea au nevoie mai mult ca oricând să-şi construiască o identitate proprie, definirea obiectivelor şi crearea unei strategii de marketing adecvate reprezintă pasul cel mai important pentru vinurile româneşti.

Pentru că, trebuie spus, motivul principal pentru care acestea nu sunt atât de prezente la export pe cât ar putea fi este faptul că ele nu sunt foarte cunoscute pe plan internaţional, atât din cauza lipsei unui brand naţional, dar şi a publicităţii aproape inexistente. Asta în vreme ce tot mai mulţi sunt cei care afirmă că şansa noastră stă în soiurile autohtone ca Fetească Neagră, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, soiuri ce pot fi readuse în atenţie şi prin accesarea fondurilor de care România beneficiază prin organizarea comună a pieţei vitivinicole.

Un an bun pentru viticultură

Despre anul viticol care tocmai s-a încheiat producătorii spun în unanimitate că a fost unul bun, chiar foarte bun. Producţia autohtonă de vinuri se ridică la circa şase milioane hectolitri de vin, peste media ultimilor ani cu 5-10%. Acest lucru se datorează în principal condiţiilor meteo deosebit de favorabile pentru viticultură, superioare celor din anii precedenţi. La această realizare au contribuit însă şi  investiţiile din ultimii ani în reconversia şi restructurarea plantaţiilor viticole, cu o medie anuală de reînnoire de circa 3.000 ha de viţă-de-vie.

Comerţul, în declin

Din punctul de vedere al comerţului internaţional cu vinuri, pentru primele 5 luni ale anului 2009, comparat cu aceeaşi perioadă din 2008, importul a scăzut cu cca 72% (de la 164.193 hl la 47.560 hl), iar exportul a scăzut cu cca 11% (de la 60.053 hl la 53.409 hl). În general, vinul românesc ia destinaţia unor ţări precum Germania, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Marea Britanie, Italia, China, SUA. Principala piaţă de export a României a fost şi rămâne însă Germania, dar printre viitoarele ţinte se numără SUA, Rusia, Japonia, China, ţările scandinave şi Israelul. De remarcat este faptul că cea mai mare cotă a exporturilor o deţine Cramele Halewood, cu circa 14% din totalul livrărilor pe piaţa internaţională.

Bem de două ori mai puţin decât francezii

În ceea ce priveşte producţia de vin românesc, aceasta acoperă piaţa internă în proporţie de 90%. Din vinul comercializat îmbuteliat, la raft, vinul românesc deţine 97%, în timp ce vinul de origine intra şi extracomunitară deţine o pondere de numai 3%. În privinţa consumului, românii sunt tradiţionalişti, preferând vinul românesc. Consumul de vin alb se situează în jurul valorii de 65%, restul fiind reprezentat de vinul roşu (30%) şi rosé. Se remarcă însă, în ultima perioadă, o creştere lentă dar constantă a preferinţelor consumatorului român pentru vinul roş, sec. În România, conform INS, consumul de vin pe cap de locuitor este de circa 22 de litri la nivelul anului 2007 şi de 24 litri la nivelul anului 2008. Ca termen de comparaţie, în Franţa consumul anual pe cap de locuitor este de 57 de litri.

Vinul în podgoriile Vrancei

La Vincon Vrancea – calitate şi cantitate de excepţie

Vincon Vrancea îşi desfăşoară activitatea în cea mai mare regiune viticolă a ţării care cuprinde 3 podgorii celebre: Panciu, Odobeşti şi Coteşti. Societatea exploatează în prezent peste 1.600 ha de viţă-de-vie, cu suprafeţe amplasate în Vrancea, în regiunea Huşi şi în Constanţa, la Chrinogeni. Când vine vorba de producţie, cei de la Vincon cataloghează anul 2009 drept unul foarte bun. Din punctul de vedere al calităţii, condiţiile climatice de anul acesta au permis obţinerea unor vinuri cu o concentraţie de 280 g/l zahăr, fapt ce reprezintă o excepţie pentru Vrancea. În total, producţia obţinută anul acesta de cei de la Vincon se ridică la aproximativ 150 de mii de hectolitri de vin.

Cât priveşte piaţa, anul acesta vânzările au scăzut cu circa 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, consumatorii orientându-se în general spre produsele mai ieftine. Cea mai mare cantitate de vin rămâne pe piaţa internă, dar anual cantităţi însemnate iau drumul Canadei, Belgiei sau Italiei. Aici ajung soiuri româneşti extrem de apreciate ca Fetească Albă, Fetească neagră, Tămâioasă Românească şi Busuioacă. Din spusele reprezentanţilor Vincon, preţurile la care se vând vinurile în afară sunt foarte bune.

Veritas Panciu se laudă cu vin bun, dar mai ales cu spumante

Fondat în 1949, SC Veritas Panciu SA şi-a păstrat şi consolidat în mai bine de jumătate de secol de activitate renumele pentru calitatea vinurilor liniştite, dar faima societăţii rezidă mai cu seamă din producerea vinurilor spumante după metoda Champenoise. Exploatează în jur de 900 ha cu viţă-de-vie, din care aproape 150 ha sunt plantaţii reînnoite în ultimii trei ani. Anul acesta, cei de la Veritas se laudă cu o calitate deosebită a vinului. Deşi au investit 2,6 mld euro în modernizarea combinatului de vinificaţie, cea mai mare parte a producţiei este valorificată vrac la cei care îmbuteliază din cauza defecţiunilor la linia proprie de îmbuteliere. Despre anul care s-a încheiat, directorul societăţii, Adrian Toma, spune că a fost unul dificil, în care vânzările au scăzut odată cu puterea de cumpărare a consumatorilor.

La Cramele Odobeşti – investiţia în vie, ca o loterie

Cramele Odobeşti activează din 1991 pe piaţa românească, fiind prezente pe piaţă cu două branduri, Crama Veche şi Buchet Domnesc. Pentru ei, anul a fost unul greu, mai ales din cauza secetei care i-a afectat în mod special în zona Huşi. Reprezentanţii societăţii spun că cel care a cumpărat struguri anul acesta a fost mult mai câştigat decât cel care a produs pentru că preţurile la struguri au fost infime faţă de ce au investit ei în vie. De aici se trage şi concluzia lor: „Investiţia în vie e ca o loterie“.

Nici ca vânzări anul nu a fost mai bun, scăderile înregistrate fiind de aproape 50% faţă de anul trecut. Printre motivele invocate se numără şi acela că piaţa a fost invadată cu vinuri la preţuri mici, nerealiste, care te fac să te întrebi ce se află de fapt în sticlele respective.

În plus, piaţa externă se face tot mai simţită cu vinuri ieftine faţă de cele produse în ţară, unde valoarea investită este foarte mare pentru că lipsesc şi automatizarea, dar şi viile de afară.

Producţiile obţinute în judeţul Vrancea

Struguri de masă – 4.889 ha
– Producţie medie /ha – 9.248 kg/ha
– Producţie totală – 45.213 t

Struguri de vin – 19.847 ha
– Producţie medie – 7914 kg/ha
– Producţie totală – 157.070 t

Valentina ŞOIMU