Românii, tot mai eurosceptici
Acum 10 ani România adera cu surle și trâmbițe la Uniunea Europeană. Acum, după 10 ani, românilor le-a mai scăzut din entuziasm și nu mai consideră apartenența la UE un lucru prea bun. Concret, potrivit ultimului barometru realizat de institutul Kantar la comanda Parlamentului European, mai puțin de jumătate dintre români cred că a fi membru al UE mai reprezintă vreun avantaj.
În contradicție cu politica oficială…
Cert este că, pentru prima dată de la aderare, mai puțin de jumătate dintre cetățenii români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun. Mai exact, 48% dintre români au o opinie pozitivă, 32% sunt indiferenți și 18% consideră că apartența la UE este un lucru rău. „Probabil că nu este un moment confortabil pentru președintele României, un federalist european tot mai hotărât (…). Nu e totuși lipsit de interes că președintele Iohannis are, de cel puțin o jumătate de an, o evoluție divergentă față de aceea a opiniei publice din țara sa. Pe măsură ce luările de poziție ale președintelui sunt tot mai categorice în favoarea unor noi cedări de suveranitate, opinia publică românească, foarte euroentuziastă până nu demult, tinde să adopte o poziție contrară. În primăvară, la ediția precedentă a acestui eurobarometru, 54% dintre români credeau încă în beneficiile apartenenței la UE și tendința părea crescătoare, ceea ce înseamnă că în ultima jumătate de an s-a petrecut ceva important de natură să inverseze tendința. Nu știm ce, putem doar presupune“, comentează jurnaliștii de la Deutsche Welle.
Sub media europeană
Așadar, 48% dintre concetățeni cred că a fi membru al UE este un lucru bun, spre deosebire de media europeană aflată la 57 de procente. Și, în creștere cu 3 puncte procentuale față de precedentul eurobarometru realizat în martie 2017, 18% dintre români cred că apartenența la UE este un lucru rău, iar 32% cred că apartenența la UE nu e nici bună, nici rea. În plus, sondajul mai arată că numărul celor care cred că România nu a beneficiat de apartenența la UE a ajuns la 30%. În schimb, 61% dintre români consideră că România a beneficiat de faptul că este membră a UE, dar și aici se înregistrează o scădere de 3%. Numărul celor care cred că România nu a beneficiat de apartenență la UE a crescut cu 2 puncte procentuale până la 30%. Interesant este și faptul că, potrivit sondajului, în România cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulți (42%) decât cei care cred că vocea lor contează în propria țară (37%). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% față de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE și 61% (-2% față de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria țară.
Ce vor cetățenii UE
Cetățenii europeni se așteaptă ca UE să îi protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menționează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România), migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România). Totodată, cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Cetățenii se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) și solidaritatea între țările membre (28% în UE, 32% în România).
Bogdan PANȚURU
