România rămâne fără petrol…?

Încă din anii ’70 presa internațională a tras mai multe semnale de alarmă referitor la epuizarea resurselor de petrol. Subiectul a fost reluat și în deceniul trecut, când a început să se vorbească chiar de sfârșitul civilizației petrolului. Zvonuri, previziuni și studii sunt multe și nimeni nu știe exact care este situația. Oficial, omenirea mai are destul petrol, pentru cel puțin 100 de ani. Dacă este așa, nu putem să nu ne întrebăm de ce se duc războaie pentru resursele petroliere ale anumitor țări? De ce se caută petrol în piatră seacă prin exploatarea zăcămintelor de șist? De ce țări precum Arabia Saudită, care are cele mai mari rezerve de petrol din lume (pe uscat), are platforme marine de exploatare a țițeiului care se știe că sunt infinit mai scumpe decât cele terestre? Și se pare că și România are probleme cu resursele.

23 de ani…

Un raport al Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) estimează că România va rămâne fără petrol în aproximativ 23 de ani. Iar de vină ar fi reducerea, de către companii, a investițiilor în explorare și producție, pe fondul prețurilor scăzute ale petrolului pe piața internațională. „Se estimează că, în condițiile unei producții medii anuale de cca 4,2 milioane de tone, ale unui declin constant al rezervelor sigure de 5% și a unei rate de înlocuire situate tot în jurul cifrei de 5%, rezervele actuale de țiței ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de circa 22-23 ani“, se arată în raportul CNP, dat recent publicității. Tot aici citim și că „în perioada 2010-2015 producția a scăzut cu un ritm mediu anual de circa 1,2%, în timp ce importul a avut o evoluție oscilantă, în creștere către sfârșitul perioadei, aceasta probabil datorită unei cereri crescute de combustibili derivați din țiței, pe fondul scăderii accentuate a prețului barilului de țiței. Această evoluție este susținută și de creșterea cu 5,8%, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, a volumului cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule“, se arată în raportul CNP. Oricum, este un lucru bine-cunoscut faptul că scăderea abruptă a prețului petrolului din ultimii ani a determinat companiile petroliere să renunțe la o parte din investiții. „Și în România se manifestă, chiar dacă nu cu aceeași amplitudine, astfel de fenomene. Programul de investiții al OMV Petrom pentru 2015, estimat la circa 1 miliard de euro, din care aproape 85% dedicat proiectelor de explorare, a fost redus, față de anul anterior, cu circa 30%. Ca urmare, conform factorilor de decizie ai grupului, această reducere va avea un impact negativ asupra producției viitoare de hidrocarburi. Reprezentanții companiei preconizează, de asemenea, că un potențial mediu scăzut al prețului la țiței pe o perioadă îndelungată se așteaptă să ducă la scăderea investițiilor anuale în explorare și producție cu 25-35%, precum și a producției de hidrocarburi cu până la 4% între 2015-2017, față de 2014“, explică raportul CNP.

Benzina, tot pe primul loc

Potrivit CNP, cantitatea de țiței supusă prelucrării a crescut cu circa 1% în primele zece luni ale anului 2015, față de perioada similară a anului 2014, datorită creșterii cu 2% a cantității de țiței importat, în timp ce cantitatea de țiței extras a scăzut cu 1%. „Benzina este cel mai important, dar și cel mai utilizat combustibil lichid obținut prin diferite procedee de rafinare a petrolului. Spectrul larg de întrebuințări a condus la dezvoltarea producției, astfel că, în primele zece luni ale anului 2015, față de aceeași perioadă a anului anterior, s-a înregistrat o creștere a producției cu 1,8%“. În schimb, potrivit raportului, „motorina are avantajul că necesită mai puțină rafinare, fiind astfel mai ieftină decât benzina. Folosită de obicei la alimentarea motoarelor Diesel, atât de către populație, cât și industrial, producția de moto­rină a marcat o creștere cu 3,2% în perioada primelor zece luni din 2015, față de primele zece luni din anul 2014“. Totodată, potrivit datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, în primele opt luni ale anului 2015 exporturile și importurile de produse petroliere au înregistrat, din punct de vedete valoric, o scădere de 17,9%, respectiv 2,9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. De asemenea, importurile de țiței au înregistrat o scădere cu 31%, față de același interval calendaristic al anului trecut. Astfel, în perioada ianuarie – august 2015 ponderea valorică a importurilor de țiței s-a redus, de asemenea, de la 6,4% la 4,1%, față de perioada similară a anului anterior.

Ceva se întâmplă

Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, rezervele de petrol ale planetei ar urma să fie epuizate complet până în jurul anului 2041. Potrivit studiului, rezervele actuale, de 1.332 de mii de miliarde de barili de petrol brut la nivel global, ar urma să fie epuizate în 2041, în condițiile în care consumul mondial este de circa 85 de milioane de barili pe zi și continuă să crească anual cu 1,3%. Pentru a estima momentul în care vor exista energii regenerabile suficiente pentru a înlocui total hidrocarburile, oamenii de știință au comparat prețurile acțiunilor a 25 de companii petroliere cotate pe piețele bursiere americană, australiană și europeană cu cele ale celor 44 de companii din sectorul energiilor reconversibile. În urma acestei comparații, cercetătorii au descoperit că valoarea bursieră a companiilor petroliere o depășește cu mult pe cea a companiilor energiilor alternative. Asta înseamnă că investitorii consideră că petrolul va continua să fie folosit în viitorul apropiat și că va depăși sectorul energiilor regenerabile. În prezent, două treimi din petrolul brut este transformat în benzină sau motorină pentru autovehicule. Dar, potrivit unui scenariu mai optimist, rezervele mondiale de petrol ar urma să fie epuizare în 2054. Adică, tot aia…

Dar, în contradicție cu acest raport vine acțiunea unui Fond al celei mai bogate familii din lume, și anume Fondul Familiei Rockefeller, care a anunțat recent că intenționează să își lichideze investițiile din companiile de combustibili fosili, inclusiv Exxon Mobil. „În timp ce comunitatea globală lucrează pentru a elimina utilizarea combustibililor fosili, nu are sens – din punct de vedere financiar sau etic – să continuăm deținerea investițiilor în aceste companii“, a declarat Fondul, care administrează aproximativ 130 mld. dolari. Totodată se pare că va vinde și investițiile sale din companiile de cărbune și gudron pe bază de nisipuri. Cel puțin așa se zvonește în piață…

Top 10 țări Rezerve Petrol

Bogdan PANȚURU