Raportul sinteză IPCC AR6, un ultim avertisment…
Raportul sinteză IPCC AR6 tocmai a apărut. Este prezentat ca „un ultim avertisment pentru ca umanitatea să acționeze rapid în ceea ce privește măsurile ce trebuie luate pentru a diminua cantitățile de CO2 și gaze cu efect de seră“.
Ca un comentariu, raportul nu este complet, ci este doar un rezumat adresat factorilor de decizie. Desigur, pentru cei interesați de detalii, am dori să vedem raportul complet. Pe de altă parte, nu mă aștept să găsesc multe lucruri noi acolo, la urma urmei, se așteaptă să fie o sinteză a celor trei rapoarte anterioare. Am avut deja ocazia să citesc câteva pagini și se vorbește despre creșterea numărului de decese care rezultă din cauza temperaturilor mai ridicate, ceea ce este adevărat; dar raportul uită să spună despre numărul de decese cauzate de temperaturile mai scăzute. Deci, ca și în rapoartele anterioare, este o denaturare a științei de bază, menită să convingă mai degrabă decât să informeze.
Comunitatea științifică face un deserviciu lumii atunci când încearcă s-o convingă să adopte un anumit curs de acțiune, mai degrabă decât să informeze cu privire la o decizie complicată care implică știința, dar și tehnologia, valorile, echitatea și așa mai departe.
Cei care vorbesc despre schimbările climatice nu au citit rapoartele complete de evaluare a IPCC, dar citează în principal din rezumatul adresat factorilor de decizie – care este mult mai alarmist.
Grupul de lucru al AR6, cel care se ocupă de fizica climei, are o poziție mai puțin alarmantă decât cea existentă în raportul anterior. Ei au declarat că scenariile de emisie extreme sunt puțin probabile, așa că este posibil să existe un scenariu mai moderat, grupul a restrâns intervalul de sensibilitate climatică și încălzirea proiectată, semnificativ mai mică decât ceea ce au proiectat rapoartele anterioare. Faptul că oamenii sunt concentrați pe știrile alarmiste aprinde și mai mult pasiunile în Europa, mai mult decât în SUA.
Auzim adesea politicienii spunând „știința este stabilită, trebuie să acționăm“; se referă la felul în care cititorii se vor simți când vor citi unele dintre rapoartele reale, spre deosebire de rezumatele mass-media; și apoi cred că se referă la ce facem noi ca societate cu privire la circumstanțele în care ne aflăm. Nu trebuie să luăm drept adevăruri esențiale ceea ce ne prezintă o parte a mass-mediei.
De ce este important să nu confundăm vremea și climatul?
Deoarece clima este o medie de date întinse pe o perioadă de minimum treizeci de ani. Durează o veșnicie. Cât de fără precedent este asta? Pentru că, dacă s-a întâmplat ceva în trecut și este la fel sau mai neobișnuit ca ceea ce am văzut astăzi, atunci putem considera că este foarte dificil să atribui asta influenței umane.
Deci nu ar trebui să fim prea entuziasmați sau, mai bine zis, ar trebui să avem un pic de smerenie în încercarea de a descoperi o lungă tendință de evenimente extreme.
Dezastrele meteorologice pe care le vedem au adesea o componentă umană și uneori o componentă dominantă care nu are nimic de-a face cu clima. Așa că îmi place să citez inundațiile din Pakistan pe care le-am văzut în această vară. La două zile după vârful inundațiilor, ministerul pakistanez al Mediului iese în presă și spune: „Acest lucru se datorează în mod clar schimbărilor climatice având la bază cauza umană și ca atare ne datorați bani“; și adaugă că „aceasta este cea mai gravă inundație din 1961.“ Orice om de știință ar trebui să se uite la dosar și să vadă ce s-a întâmplat înainte de 1961. Și, de fapt, au existat evenimente musonice comparabil de puternice cu un secol mai înainte. În plus, în Pakistanul modern, munții sunt practic goi: nu există copaci, așa că apa curge și spală totul în cale! Sunt mult mai mulți oameni, mulți dintre ei trăind în câmpiile inundabile. Și, desigur, va fi un dezastru. Trebuie să fii foarte atent când spui „avem cantități mari de dioxid de carbon.“
Înțelegerea modului în care sistemul climatic răspunde influențelor umane este, din păcate, foarte asemănătoare cu încercarea de a înțelege legătura dintre nutriția umană și pierderea în greutate, un subiect celebru nesoluționat astăzi.
Sistemul climatic, în ceea ce privește energia care curge prin el, este masiv. Pentru a pune un număr, sunt 240 de wați pe metru pătrat de lumină solară care intră și căldură care iese, aproape în echilibru. Iar influențele umane, prin gazele cu efect de seră și aerosoli, se ridică la unu la sută din aceasta (2,4 wați pe metru pătrat). Și astfel, provocarea științifică este de a înțelege efectul acestei perturbări de 1% asupra sistemului. În plus, există și alte influențe la același nivel. Vulcani (active sau nu), modificări ale intensității solare considerate a fi mai mici, însă variabilitatea naturală este de aceeași magnitudine. Descurcarea tuturor acestor lucruri atunci când sistemul este zgomotos și avem date incomplete este o provocare majoră și aveam nevoie de o analogie cu un sistem complicat, de aceea l-am comparat cu dieta umană. Cel mai recent raport de sinteză IPCC spune că toată cauza este umană și am auzit la știri că schimbările climatice din ultimii două sute de ani sunt toate cauze umane.
Așa că este foarte deconcertant că cei mai buni modelatori din lume se străduiesc atât de mult cât pot greși în 40% din cazuri. Și nu îi pot învinovăți, fac tot ce pot, dar este o problemă de modelare foarte dificilă. Când te uiți la capacitatea de a reproduce istoricul actual al temperaturii, este groaznic.
Un principiu fundamental este că, dacă nu puteți reproduce datele existente, modelul nu este foarte bun. Raportul IPCC pare să ignore asta. Cred că a lua decizii de a consuma trilioane de dolari nu este foarte înțelept atunci când există motive compensatorii, acelea de a nu schimba sistemul energetic. Incertitudinea crește pe măsură ce cobori pe lanțul de influență.
Există o confuzie între raportul de evaluare și studiul evaluat de oamenii de știință.
Cred că IPCC nu-și poate contesta deciziile, în ciuda faptului că provocările sunt credibile. De exemplu, ei spun că decesul crește atunci când se încălzește, dar uită să spună că decesele au apărut și din cauza temperaturilor scăzute. Uitând să menționăm că al doilea fapt este malpraxis consultativ. IPCC nu procedează în acest fel, nici guvernul SUA, pentru că ceea ce au prezentat ei are defecte evidente. Pentru a fi corect, ei solicită comentarii, dar comentariile sunt lansate mult timp după publicarea raportului, iar autorii sunt destul de liberi să ignore comentariile așa cum o fac astăzi. Este un fel de propagandă, este menită să impună și să convingă, nu să informeze.
Dacă vrei ca energia să fie fiabilă și accesibilă, apelează la gaz sau cărbune, dacă vrei să fie curată și de încredere putem apela la energia nucleară și, dacă dorim să fie accesibilă și curată, atunci putem face energie eoliană și solară. Nu avem o modalitate de a le satisface simultan pe toate trei, așa că oamenii susțin tehnologia eoliană și solară. Când avem în vedere economia, se dovedește că energia nucleară împreună cu cea eoliană și solară reprezintă cea mai ieftină opțiune.
„Să nu acceptați sfatul Germaniei“, uită-te la ce și-au făcut ei înșiși!
Prea multă dependență de energia eoliană și solară instabilă sau nesigură în Germania și un refuz de a construi un terminal de import de gaz lichefiat și o dependență evidentă de un furnizor nesigur prin conducta Nordstream.
De exemplu, germanii care au ales energia eoliană și solară ar putea avea dunkelflaute – o modalitate ușoară de a vedea de ce nu pot economisi energie cu rețeaua regenerabilă – pentru câteva săptămâni. Asta înseamnă că este nevoie de un sistem de rezervă fiabil, fie că este vorba de baterii sau energie nucleară, fie de captarea carbonului… Și acest sistem de rezervă trebuie să fie la fel de bun precum producerea energiei eoliene sau solare.
Toată lumea este verde până când îi afectează cu adevărat. Nu este ușor să fii verde. Cred că este o combinație de interes propriu (producătorii germani de automobile), dar, de asemenea, nu cred că interzicerea utilizării carburanților fosili atât de repede este o decizie foarte înțeleaptă. Tehnologia bateriei nu este încă foarte bine dezvoltată.
Adevărata problemă nu este scăderea emisiilor din lumea dezvoltată, este vorba de emisiile în creștere din lumea în curs de dezvoltare. Pentru acești oameni, cea mai fiabilă și convenabilă modalitate de a obține energia necesară sunt combustibilii fosili. Locuitorii din aceste țări pot spune: „Europa și SUA, chiar trebuie să reduceți CO2!“. Cetățenii europeni și americani nu le pot spune celorlalți oameni că „nu ai voie să te dezvolți“. Este într-adevăr o problemă morală. Este ca și cum ai spune unei persoane înfometate să nu mănânce, căci îi va crește colesterolul.
Mass-media are un interes propriu în promovarea poveștilor dramatice și nu poate să spună că schimbările climatice nu sunt atât de dramatice. Acest lucru ar primi o atenție redusă. Al doilea motiv este că în canalele mass-media au angajat reporteri care nu au cunoștințe despre climă adesea fără o diplomă în știință și cu mandatul de a ieși și de a scrie povești despre climă. Și apoi există organizații media de activiști. Toate acestea, în cele din urmă, într-o zi, se vor prăbuși.
Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU
