Raport trimestrial T1 Saxo Bank: „Prioritatea politicii – transformarea verde alimentează criza energetică“
Steen Jakobsen, CIO și economist – șef Saxo Bank, a realizat o analiză în care, împreună cu alți colegi din conducere, comentează mai multe „tabuu-uri“ politico-economice, în fruntea criticii aflându-se „înverzirea“ economiei. Am preluat de pe financialintelligence.ro o parte din raportul băncii, pe care vi-l prezentăm în continuare.
Economia reală, mult prea mică
„De la sfârșitul anului 2020, considerăm că economia reală este mult prea mică pentru agendele financiare și economice ale guvernelor, băncilor centrale și transformării ecologice“, spune Steen Jakobsen, economist șef și CIO la Saxo Bank, în introducerea Raportului trimestrial T1 2022 pentru piețele globale, care conţine inclusiv idei de tranzacționare care acoperă acțiuni, valută, mărfuri și obligațiuni, precum și o serie de teme macro-centrale care afectează investitorii și piețele.
Steen Jakobsen apreciază: „Punctul de blocare critic pentru creșterea economică reală de aici este criza energetică de facto pe care o trăim – una care va continua doar din cauza deceniilor de subinvestiții în domeniu și a lipsei continue de finanțare pentru energia din combustibili fosili, care încă conduce cea mai mare parte a aportului de energie în economia noastră.
Aceasta se află în centrul temei noastre «lumea este prea mică». În 2021 am văzut creșteri ale prețurilor la energie și energie electrică care nu au mai fost văzute din anii 1970. Prețurile energiei electrice în Europa au crescut de zece ori mai mult decât media pe termen lung, în parte din cauza întreruperilor de aprovizionare din străinătate, dar și agravate de lipsa sarcinii de bază deoarece Germania închide centralele nucleare și noile surse alternative de energie nu sunt în măsură să înlocuiască sarcina de bază critică.“
Transformarea ecologică alimentează criza energetică
„Pe scurt, am creat un monstru în care prioritatea politicii – transformarea verde – alimentează criza energetică. Cu cât operăm mai mult fără un plan tangibil pentru a asigura o cale fără probleme către viitorul dorit al energiei verzi, cu atât economiile noastre vor fi perturbate într-un mod haotic din cauza sarcinii de bază inadecvate, atunci când cererea de energie depășește capacitatea de generare. Răspunsul politicii de până acum a fost de a propune un angajament și mai profund față de energia verde și de a ignora îmbunătățirea rețelelor atât de necesară, a transportului și o mai bună utilizare a energiei convenționale. Cea mai gravă eroare a factorilor de decizie este incapacitatea de a admite realitatea că energia alternativă singură nu poate alimenta viitorul la standardele de trai actuale. Ceea ce trebuie lumii azi este un Proiect Manhattan 2.0, de data aceasta nu pentru a construi o bombă mai mare, ci pentru a găsi și dezvolta noi surse de energie cu densitate mai mare, cu emisii scăzute de carbon, cel mai probabil bazate pe fisiunea și fuziunea nucleară.“
„Marea revoluție din 2022 va fi să începem să ne construim viitorul energetic pe o bază de realism, nu de fantezie.“
Energia, un câștigător?
„Anul trecut, o criză energetică globală a apărut lent, înainte de a exploda în Asia și Europa la sfârșitul anului, contractele futures pe gaze naturale europene crescând cu 2.381% din mai 2020. Prețurile mai mari la energie – tema principală a acestei perspective trimestriale – sunt taxe pentru consumatori și întreprinderi. Acestea pot crește prețurile de consum și pot micșora marjele prin cheltuieli directe de operare mai mari și presiuni inflaționiste secundare care afectează industriile în mod diferit. De asemenea, pot împinge ratele dobânzilor mai sus, ridicând direct rata de actualizare a fluxurilor de numerar viitoare și scăzând astfel evaluările acțiunilor. Există multe motive pentru a crede că prețurile energiei vor rămâne ridicate în viitorul previzibil din cauza subinvestițiilor, ESG și transformării ecologice. Acest lucru îi va atrage pe investitori să obțină o expunere la sectorul energetic în ansamblu pentru a-și echilibra portofoliul față de supraponderarea în tehnologie și acțiuni de creștere“, spune Peter Garnry, șeful strategiei de acțiuni la Saxo Bank.
Sectorul energetic a scăzut la un rol nesemnificativ…
„În ianuarie 1995, sectorul energetic avea o pondere de 10% în S&P 500 și, prin urmare, era al cincilea sector ca mărime după capitalizarea bursieră în cea mai mare economie și piață de acțiuni din lume. De la acest început, sectorul energetic a cunoscut o perioadă de boom incredibil, atingând vârful în iunie 2008, când prețul țițeiului Brent a atins 140 USD/baril. În această perioadă, sectorul energetic global a depășit piața globală de acțiuni cu 7,5% anualizat, oferind un randament total în USD de 16,2% anualizat.“
Înfometarea investițiilor în lumea fizică
„Există multe motive în spatele crizei energetice actuale – unele pe termen scurt și altele pe termen lung. Unele dintre cele mai evidente sunt revoluția Chinei în industria energiei pe bază de cărbune, abandonarea energiei nucleare de către Germania, jocul geopolitic al Rusiei, o piață globală a gazelor naturale prin GNL, investițiile insuficiente în furnizarea de petrol și gaze și modele meteorologice extraordinare care reduc producția de electricitate din hidro și turbine eoliene.“
Mărfuri susținute de inflație verde și ofertă redusă
„Vedem un alt an în care oferta strânsă și presiunile inflaționiste vor susține randamentul mărfurilor. Decarbonizarea lumii va crea din ce în ce mai mult așa-numita inflație verde, în care creșterea cererii și a prețurilor mărfurilor necesare pentru a susține procesul va fi satisfăcută de oferta inelastică – parțial determinată de reglementări precum ESG – care interzice unor investitori și bănci să susțină activități de minerit și foraj“, spune Ole Hansen , șeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank.
Cum rămâne cu piața de energie?
În Europa, fragilitatea unei piețe de energie axată pe decarbonizarea producției de energie a devenit din ce în ce mai evidentă în ultimele șase luni. Rezultatul a fost o inflație „ecologică“, determinată de prețurile punitiv ridicate la gaz și energie, punând în pericol industriile mari consumatoare de energie și afectând în același timp înclinația consumatorilor de a cheltui și de a menține redresarea economică pe drumul cel bun.“
Opiniile șefului strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank
La rândul său, Ole Hansen, șeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank, continuă: „În timp ce gazul este privit ca puntea dintre cărbune și sursele regenerabile în Europa, Asia rămâne blocată cu cărbunele ca sursă cheie de energie, nu în ultimul rând în China și India, unde cererea crescută de energie anul trecut a fost satisfăcută de cererea crescută de cărbune. Ca urmare a acestui fapt și în ciuda nevoii de decarbonizare a lumii, cantitatea de energie electrică generată la nivel mondial din cărbune a crescut cu aproximativ 9% până la un nou record în 2021. Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea va atinge un nou record în acest an, la un nivel în care poate rămâne neschimbat în următorii doi ani.“
Metalele industriale au crescut puternic în 2021, dar cea mai mare parte a creșterii de 32% a indicelui Bursei de Metale din Londra a avut loc în prima jumătate a anului; anul s-a încheiat cu un anumit grad de incertitudine.
În timp ce transformarea energiei către un viitor cu un consum mai puțin de carbon este de așteptat să genereze o cerere puternică și în creștere pentru multe metale cheie, perspectivele pentru China sunt în prezent cea mai mare necunoscută, în special pentru cupru, unde o parte considerabilă a cererii chineze este legată de sectorul imobiliar. Dar, având în vedere o lanț slab de aprovizionare minieră, credem că actualele curente contrare din cauza încetinirii sectorului imobiliar din China vor începe să se modereze la începutul anului 2022. Metalele prețioase au fost singurul sector care a suferit scăderi anul trecut, dar, ținând cont de curentele negative din creșterea randamentelor obligațiunilor și a unui dolar mai puternic, performanța negativă a aurului de aproximativ 3,6% a fost acceptabilă dintr-o perspectivă diversificată a portofoliului. Fiind cel mai sensibil la dolari și la rata dobânzii dintre toate mărfurile, aurul va lua o parte – dar nu toată – din inspirația sa direcțională din aceste două piețe. Aurul este adesea folosit de administratorii de fonduri ca protecție împotriva evenimentelor neașteptate, fie că sunt evoluții macroeconomice sau geopolitice.
Cum rămâne cu agricultura
Potrivit oficialilor băncii, indicele global al prețurilor alimentelor al ONU FAO a încheiat 2021 cu o creștere anuală de 23%, sectoarele zahărului și uleiurilor vegetale înregistrând cele mai puternice creșteri. Deși vedem o oarecare moderare în 2022, riscurile climatice și meteorologice rămân o preocupare într-un moment în care livrările s-au redus. La aceasta se adaugă o creștere a prețurilor la îngrășăminte, legată de gaz, care, împreună cu costurile mai mari ale combustibilului, poate conduce la o trecere către culturi cu o intensitate mai mică a îngrășămintelor.
Macro: politica energetică neînțeleaptă a UE
„Criza energetică a UE a durat ani de zile. Anul 2021 s-a încheiat cu o lună de prețuri record. Gazele naturale în Europa sunt acum mai scumpe decât petrolul. În loc ca COP26 să ducă la o reducere treptată a cărbunelui, trista realitate a tranziției ecologice în UE este că acesta este în creștere (a se vedea perspectivele noastre pentru trimestrul IV pentru o analiză detaliată a transformării ecologice a UE).“
Un eșec de politică
În ultimii ani, UE a promovat în mod activ sursele regenerabile intermitente, care nu pot furniza o sursă de energie constantă, făcând eforturi în același timp pentru închiderea reactoarelor nucleare, unul dintre pilonii politicii de emisii scăzute de carbon ale UE. Acestea sunt cele două „păcate originare“ ale politicii de tranziție ecologică a UE și de aceea consumatorii plătesc acum o factură de energie mult mai mare. În loc să se îndepărteze de combustibilii fosili, Europa este din ce în ce mai dependentă de importurile de gaze naturale, menținând centralele pe cărbune, deci nicidecum aproape de decarbonizare.
Ceva speranțe
Deși situația este critică, nu totul este pierdut. În vacanța de Crăciun, Comisia Europeană a lansat un sistem de clasificare care stabilește o listă a activităților economice durabile din punct de vedere ecologic. Atât gazele fosile, cât și energia nucleară sunt incluse ca surse de electricitate verde, cu anumite condiții. Este o decizie înțeleaptă să incluzi nucleara, desigur. Acum, Parlamentul European și Consiliul vor avea la dispoziție patru luni să o examineze și să se opună, dacă consideră că este necesar.
„Țările antinucleare (Austria, Germania și Țările de Jos) au protestat față de includerea energiei nucleare, dar nu au o majoritate calificată care să o respingă în Consiliu; necesită cel puțin 20 de state membre, reprezentând cel puțin 65% din populația europeană. O obiecție din partea Parlamentului este, poate, mai probabilă deoarece necesită doar o majoritate simplă. Ar trebui să avem un răspuns până în iulie; sperăm că energia nucleară va rămâne o parte a ecuației“, spune Christopher Dembik, șeful cercetării macroeconomice la Saxo Bank.
Bogdan PANȚURU
