Puterea de cumpărare a pensiilor, în scădere cu circa trei procente față de T2 2021

Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în primul trimestru al anului curent de 2.057 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a fost cu 11,44% mai mare față de aceeași lună a anului trecut, dar puterea de cumpărare a scăzut cu circa trei procente, în contextul unui indice anual de inflație calculat ca medie pe T2 2002 la 14,43%.

Suma medie de 2.057 lei privește circa patru milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă doar 86% dintre cei care au primit lunar pensii de asigurări sociale de stat (80% din numărul total de pensionari), se arată într-un material semnat de Dan Pălăgean, consultant strategie, Cancelaria BNR.

Celelalte persoane sunt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare. Sumele încasate de acestea diferă semnificativ de cele ale persoanelor retrase din activitate care au și vârsta legală de pensionare. Astfel, se ajunge la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de doar 1.774 lei lunar.

În ordinea ponderii cu care intră în calculul la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (aproape 10%, care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați în clase de invaliditate (ceva mai mulți de 8%) și cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată).

Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat și pensia medie lunară

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (mii persoane)

Puțini pensionați anticipat, fără penalizări

Mai puțin de 0,2% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia anticipată fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale), iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – și includerea excepțională la ajutor social sunt neglijabile numeric.

Cea mai avantajată categorie de pensionari față de situația din același trimestru al anului anterior a fost cea de persoane pensionate anticipat cu pensie parțială (creștere medie de 19,93% nominal și 4,81% real), urmată de persoanele pensionate anticipat, dar cu drepturi integrale (+14,23%, ușor în pierdere ca putere de cumpărare, respectiv -0,17%).

Urmașii au consemnat un ritm de scădere a veniturilor în termeni reali aproape identic cu media generală (-2,63%). De reținut, categoria care a avut de pierdut cel mai mult în T2 2022, deoarece avansul veniturilor a fost mult sub inflația consemnată oficial, a fost cea a persoanelor încadrate în diverse grade de invaliditate (+6,51% nominali, dar -6,92% în termeni reali).

Ajutorul de completare – creștere a beneficiarilor

Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate (în prezent – indemnizație socială, majorată la 1.000 lei) a crescut puternic (+24%), după ce scăzuse sub pragul de 1 milion de persoane în cei doi ani anteriori. Acest prag a fost trecut de cei proveniți din sistemul asigurărilor sociale, al căror număr s-a majorat cu 29% în T2 2022, față de T2 2021.

Prin contrast, în condițiile în care evoluția naturală a fost factorul cel mai important, s-a produs o scădere semnificativă pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-6%). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (6,5 mii sau 0,56% din total) ale căror venituri au trebuit completate pentru a ajunge la pragul legal minim.

În fine, ar mai fi de subliniat diferența foarte pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii (1.409 lei în județul Botoșani, 1.419 lei în Giurgiu și 1.427 lei în Vrancea) și cele mai crescute (2.354 lei în județul Hunedoara, 2.249 în București și 2.085 lei în județul Brașov). Ecartul maxim de 945 de lei este considerabil și va face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național. (I.B.)

Dan PĂLĂGEAN, Consultant strategie, Cancelaria BNR