Putem avea o agricultură competitivă în condiții de tranziție ecologică?

Share

Lăudate de unii pentru standardele și obiectivele ambițioase și criticate de alții pentru țintele nerealiste, noile politici agricole comune reprezintă de mai multe luni principalul subiect de interes și dezbatere la nivelul factorilor de decizie, al asociațiilor și al mass-media de profil din Europa. Deși în urmă cu câteva săptămâni s-a ajuns la un acord provizoriu între Parlamentul European și Consiliu, implementarea noului PAC ridică încă multe semne de întrebare, motiv pentru care Comisia Europeană a organizat la începutul lunii un webinar dedicat acestui subiect.

Noua PAC, văzută ca un pas spre o agricultură mai echitabilă și mai ecologică

Reforma PAC aduce o simplificare a mecanismelor existente până acum, dar și scheme și condiționalități noi, precum cele sociale. Ea este constituită din trei regulamente: regulamentul orizontal, regulamentul privind planurile strategice și regulamentul privind organizarea comună a pieței. Rolul cel mai important în raport cu fermierii revine planului strategic al fiecărui stat, prin care acesta stabilește modul de implementare a politicii agricole în următorii 5 ani, ținând cont de condițiile specifice locale. Aceste planuri strategice trebuie elaborate și prezentate până la finalul anului curent, urmând ca intrarea lor în vigoare să aibă loc la începutul anului 2023. Normele stabilite de instituțiile europene privind realizarea regulamentelor și a planurilor strategice urmăresc trei direcții:

  1. Tranziția ecologică

Noua PAC se va alinia cu obiectivele climatice din Pactul Verde și din strategia „De la fermă la consumator“, prin integrarea legislației privind biodiversitatea și protecția mediului. În plus, schemele de înverzire vor fi modificate și se va acorda un procent financiar mai mare măsurilor de pe pilonul doi, ce privesc schimbările climatice.

La nivel de condiționalitate cerințele minime pe care trebuie să le respecte beneficiarii PAC pentru a primi sprijin vor fi mai riguroase. De exemplu, în cadrul fiecărei ferme, cel puțin 3% din terenul arabil va fi dedicat biodiversității și elementelor neproductive, cu posibilitatea de a primi un sprijin prin intermediul programelor ecologice pentru a atinge 7%. Toate zonele umede și turbăriile vor fi protejate. De asemenea, statele vor trebui să propună programe ecologice prin care vor fi recompensați fermierii care, în mod voluntar, vor adopta practici favorabile climei și mediului (agricultura ecologică, gestionare integrată a dăunătorilor, practici ce privesc bunăstarea animalelor etc.). Aceste programe vor cuprinde cel puțin 25% din bugetul alocat sprijinului pentru venit, reprezentând peste 48 de miliarde de euro din bugetul plăților directe. În plus, cel puțin 35% din fondurile de dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează practicile favorabile mediului, climei și bunăstării animalelor.

  1. Flexibilitate și performanță

Sistemul de lucru al noii PAC presupune o mai mare putere de decizie pentru factorii locali, fiecare stat elaborând un plan strategic național care poate fi adaptat la condițiile specifice de la nivel local. După elaborarea și implementarea planurilor strategice, acestea vor fi evaluate anual, începând cu 2024, pe baza unui raport privind performanța și îndeplinirea obiectivelor descrise în Green Deal și strategia „De la fermă la consumator“. În plus, va fi introdusă o nouă rezervă pentru agricultură, în vederea finanțării măsurilor de piață în cazul unor crize, cu un buget anual de minimum 450 de milioane euro.

  1. Responsabilitate socială și echitate

Pentru prima dată, PAC va include condiționalitatea socială, ceea ce înseamnă că beneficiarii PAC vor trebui să respecte elementele legislației europene din domeniul social și al muncii pentru a primi fonduri în cadrul PAC.

Un alt aspect este redistribuirea sprijinului pentru venit, care va deveni obligatorie. Statele membre vor redistribui cel puțin 10% în beneficiul fermelor mici și trebuie să cuprindă în planul lor strategic modalitățile în care intenționează să facă acest lucru.

Și sprijinul pentru tinerii fermieri va suferi unele modificări. Astfel, fermierii cu vârsta până în 40 de ani vor beneficia de o finanțare de minimum 3% din bugetele statelor membre alocate sprijinului pentru venit în cadrul PAC. Acesta ar putea include investiții sau ajutor la înființare pentru tinerii fermieri.

De altfel, în deschiderea întrunirii, comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a reafirmat sprijinul Comisiei pentru acest set de politici: „În ceea ce privește PAC vorbim de o tranziție necesară pentru a avea un model agricol care să permită fermierilor să producă echitabil și sustenabil. În ultima decadă UE a pierdut 4 milioane de ferme, cel mai multe fiind ferme mici și nu ne putem permite să mai facem asta.“

Standarde înalte, dar care ar putea avea probleme de implementare

La finalul întâlnirii reprezentanții Comisiei Europene au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, două dintre subiecte fiind abordate chiar de noi.

Un punct de interes general l-au reprezentat obiectivele privind reducerea cu 50% a utilizării substanțelor agrochimice și cultivarea pe 25% din suprafața agricolă a culturilor ecologice. În această privință, comisarul european a susținut că aceste ținte se adresează întregului bloc comunitar și nu fiecărui stat în parte, mai ales că la nivelul inputurilor agricole există diferențe mari între țările membre.

Întrebat despre costurile privind tranziția ecologică și cum vor fi ele finanțate, Pierre Bascou, director pentru Sustenabilitate și Suport Financiar în cadrul DG-Agri, ne-a răspuns că cel puțin în parte acest efort financiar va fi acoperit de instituțiile europene prin politici precum Horizon Europe, care va beneficia de 9 milioane de euro în vederea accelerării cercetării din domeniul alimentar, agricol și de mediu, sau European Innovation Partnership (EIP-Agri), care ar urma să permită fermierilor un acces mai ușor la noile tehnologii.

Pe de altă parte, protejarea pieței comunitare de importurile din state terțe pare a fi o misiune mult mai dificilă.

„Poziția Comisiei este clară, importurile trebuie să îndeplinească aceleași standarde ca produsele locale. În ceea ce privește condițiile sanitar-veterinare avem deja un standard înalt care se aplică importurilor la nivel internațional și ne dorim același standard și pentru mediu și sustenabilitate. Deși ar putea fi mai dificil, vom cere partenerilor noștri comerciali să aplice aceleași standarde pe care noi le avem în PAC și Green Deal în ceea ce privește produsele agricole comercializate pe piața comunitară și ne dorim ca și ei să adopte aceste standarde pentru piețele lor“, a declarat pentru Lumea Satului Michael Scannell, director general în cadrul DG-Agri, responsabil pentru piața comună și politici economice.

În ciuda angajamentului luat de reprezentantul Comisiei Europene, rămâne totuși de văzut în ce măsură jucătorii importanți pe piața agroalimentară din afara Uniunii, precum SUA, Canada, Rusia sau Brazilia, vor fi deschiși la negocieri privind adoptarea modelului european de sustenabilitate agricolă.

Daniel PLĂIAȘU