Provocările noii PAC pentru România

România trebuie să negocieze la sânge statutul său în viitoarea PAC, astfel încât să folosească la maximum oportunităţile oferite de piaţa comună, susţine comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş. Nu gradul de absorbţie a fondurilor europene este important, ci mai degrabă cu cât a crescut performanţa în sector, a mai declarat Cioloş în cadrul evenimentului organizat de reprezentanţa Comisiei Europene în România pentru a marca cei 50 de ani de existenţă a Politicii Agricole Comune (PAC).

Viziune integratoare pe sectoare

Dacian Cioloş afirmă că România are nevoie de o viziune integratoare pe sectoare şi pe structuri de producţie pentru a putea utiliza oportunităţile din Noua Politică Agricolă Comună (PAC). „În prezent, eu văd rolul unei strategii care să încurajeze fermele din România să investească în inovare şi în modernizare, nu numai în creşterea productivităţii, ci şi în cea a capacităţilor de stocare şi a prezenţei directe pe piaţă a producătorilor.

Dincolo de plăţile directe şi nivelul lor, pentru fermele mari este un element esenţial potenţialul de productivitate neutilizat în România, care poate să contribuie la dezvoltarea agriculturii din ţara noastră, valorificând direct pe piaţă această producţie“, a declarat Dacian Cioloş. Pe de altă parte, este necesar ca fermierii să fie conştienţi de importanţa investiţiilor în promovare pentru a putea accede direct pe piaţă. În orice caz, problematica fermelor mici trebuie tratată specific cu orientarea spre produse cu o valorificare mai bună pe piaţă, precum cele tradiţionale sau ecologice, şi să se aibă în vedere o abordare regională.

„În paralel ar fi utilă şi o abordare sectorială sau încrucişat sectorial-regională pentru a vedea ce instrumente specifice ale PAC pot fi folosite în restructurarea unui sector sau altul, pornind practic de la un specific regional“, a mai spus Cioloş. Comisarul european a mai precizat că este importantă scoaterea pe piaţă a producţiei agricole, dar şi încurajarea asocierii agricultorilor pentru a avea o forţă mai mare de negociere. Nu de alta, dar cei care nu vând direct pe piaţă nu vor putea folosi eficient fondurile europene. Guvernul trebuie să încurajeze fiscalizarea, care să nu fie văzută drept o corvoadă de producătorii agricoli, a mai precizat Cioloş.

Ce se întâmplă cu bugetul PAC?

Negocierea privind bugetul PAC pentru perioada 2014-2020 este destul de complicată şi are loc în condiţii dure, pe fondul a numeroase incertitudini vizând viitorul zonei euro, susţine Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene. Propunerea Comisiei Europene cu privire la valoarea bugetului este de 1.025 miliade euro, însă este posibil ca suma să fie mai mică, mai ales că există presiuni în acest sens din partea unor state membre. România trebuie să gestioneze de o manieră echilibrată aceste negocieri, spune Orban.

Şi comisarul european Dacian Cioloş afirmă că există oarecare discuţii între statele membre, între ţările contributoare nete şi cele beneficiare nete ale bugetului. Este important să crească partea de resurse proprii în bugetul comunitar, spune Cioloş, care vorbeşte şi de existenţa unei propuneri privind introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că bugetul PAC este unul „de investiţii“. Referitor la propunerea privind plafonarea subvenţiilor pentru fermele mari, Cioloş spune că aceasta va afecta câteva zeci de ferme (cu suprafeţe între 2.000 şi 2.500 ha) dintr-un total de un milion. „Dacă ele stau în baza unei subvenţii de un milion de euro de la UE înseamnă că au probleme de management. Agricultorii fac ce vor cu banii din subvenţii, nimeni nu-i întreabă ce fac cu ei“, afirmă comisarul european.

Achiziţia de terenuri, subiectul zilei

Achiziţia de terenuri de către străini a constituit dintotdeauna un subiect disputat nu doar la noi, ci şi în alte state. Pentru a putea achiziţiona terenuri, persoanele fizice trebuie să aibă domiciliul în România, iar în cazul persoanelor juridice sau al asociaţiilor – sediul social. În ultima vreme, există destule voci care cer autorităţilor să limiteze accesul străinilor la terenurile agricole, mai ales că suprafeţele deţinute de aceştia ajunseseră să depăşească anul trecut 8% din suprafaţa arabilă a ţării.

Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, susţine însă că dacă România vrea să interzică străinilor achiziţia de terenuri agricole după 2013 trebuie să schimbe tratatul de aderare, proces care nu este deloc simplu şi care presupune cel puţin 2-3 ani. Orban mai spune că, în cazul României şi Bulgariei, nu există precizări în tratatul de aderare privind modificarea legislaţiei cu privire la achiziţia de terenuri, aşa cum s-a întâmplat în cazul ţărilor care au aderat în 2004. Dacian Cioloş afirmă că este dispus să „sprijine o solicitare în acest sens în măsura în care România analizează prevederile din tratatul de agricultură“. Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, la sfârşitul anului trecut, peste 700.000 de hectare – circa 8,5% din suprafaţa arabilă a României – se aflau în posesia nerezidenţilor.

Irigaţiile, o prioritate

Pe lista priorităţilor pe care Ministerul Agriculturii trebuie să le aibă în vedere pentru viitor trebuie să se afle şi irigaţiile, spune Cioloş. Investiţiile se pot face chiar cu ajutorul fondurilor europene, cu condiţia ca oficialii români să transmită UE că suntem interesaţi să realizăm proiecte în domeniu cu ajutorul fondurilor structurale.

Cioloş a făcut referire, în special, la refacerea canalului Siret-Bărăgan, dar şi a infrastructurii pentru irigaţii. Anul trecut, în România au fost irigate circa 70.000 ha, iar în acest an 15.000 ha, potrivit datelor furnizate de ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Acesta spune că, din cele 1,5 milioane de hectare care dispun de instalaţii de irigat, doar pe 800.000 ha acestea sunt funcţionale.

Ioana GUŢE