cemrom doloflor

Producţia mondială depăşeşte consumul de grâu

Share Button

Diferenţa este de aproximativ 30 milioane de tone şi ea ar mai putea creşte cu 10 milioane în cazul în care ţările din emisfera sudică vor obţine o recoltă normală la capătul secerişului care se apropie. Analiştii apreciază că stocurile de grâu la începutul campaniei de seceriş 2010 vor depăşi 180 milioane de tone. SUA, Canada şi Uniunea Europeană rămân în continuare cei mai mari furnizori mondiali de grâu la export. Vin din urmă Rusia, Ucraina şi Kazahstanul, care concurează piaţa mondială nu atât prin excedentele de care dispun, cât prin preţ. Federaţia Rusă anunţă un excedent de grâne de cel puţin 10 milioane de tone.

Fapt este că, la ora actuală, exporturile de la Marea Neagră depăşesc cu 10-15 milioane de tone pe cele ale Uniunii Europene. În plus, acestea sunt mult mai ieftine şi, chiar dacă nu au calitatea grâului american sau a celui din UE, reprezintă o atracţie pentru ţările consumatoare de grâu din lumea a treia.

România intră în această ecuaţie a comerţului mondial cu un excedent teoretic de 1,3 milioane tone de grâu, a cărui eficienţă finală este greu de estimat. Preţul grâului pe piaţa internă se situează în jurul cifrei de 0,40 lei/kg, adică sub nivelul cotaţiilor de la bursele mondiale, dar acceptabile pentru producătorii agricoli performanţi. Asta dacă avem în vedere şi faptul că de la Bursa din Chicago până la Portul Constanţa, şi de aici până la fabrica de pâine, preţul grâului aproape că se dublează. În mod normal, nici nu ar trebui să luăm în discuţie problema importului de grâu, în condiţiile în care, în anii normali de producţie, România îşi asigură în totalitate consumul intern. Acest consum este apreciat la 5 milioane de tone, nivel care în anul 2008, bunăoară, a fost cu 2 milioane de tone sub oferta reală de grâu.

Marea distorsiune apare pe piaţă. Într-un an agricol de excepţie, cum a fost cel din 2008, România a importat aproape 200.000 tone de grâu, în condiţiile în care excedentul intern depăşea 2 milioane de tone. Ce va fi de acum şi până la marea recoltă din 2010 nu este greu de anticipat, în condiţiile în care producătorii agricoli se lasă greu de convins de a mai vinde grâu intermediarilor, la actualul preţ de batjocură.

De acum este cert că România se înscrie pe piaţa comunitară a grânelor cu un minim de suprafaţă estimat la 500-600.000 ha, iar dacă cumva anul agricol va fi unul secetos, atunci rămânem la mâna importatorilor.

Tabelele la gasiti in Revista Lumea Satului.
Pentru abonamente contactati redactia.

I. POP, D. MĂCRIŞ

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.