Producția medie la hectar la principalele culturi se va reduce cu până la 15%

Share

Producția medie la hectar la principalele culturi ar putea înregistra în acest an o reducere între 10% și 15% din cauza secetei cu care se confruntă România încă de la începutul acestui an, potrivit estimărilor Asociației Fermierilor din România (AFR).

„Prognoza europeană pentru producțiile agricole în acest an nu este una bună pentru România. Experții de la Bruxelles estimează acum scăderi de până la 15% ale randamentelor la hectar, ceea ce pune mari probleme fermierilor. Recunoaștem că am avut un an agricol anterior bun, dar nu excepțional, așa că nimeni nu poate spune că și-a revenit financiar după dezastrele anterioare. În aceste condiții suntem îngrijorați de estimarea conform căreia fermierii ar putea obține anul acesta, în medie, puțin peste 4 tone de grâu la hectar. Este o scădere, vorbim de medie, de aproape 10 procente față de anul trecut. Cât privește orzul, producția medie la hectar s-ar putea reduce cu 15%, iar cea de orez cu 12%. Dacă nu plouă, producțiile vor fi și mai mici“, susțin reprezentanții AFR.


Anul trecut, România a înregistrat o producție totală de cereale de 27,19 milioane de tone, fiind cu aproape 50% mai mare decât în 2020, în principal datorită creșterii randamentelor la hectar.


Din păcate, România s-a confruntat încă de la începutul anului cu condiții mai secetoase decât în mod obișnuit, în special în jumătatea estică, unde precipitațiile au fost, local, cu până la 80% sub media pe termen lung. „Nu ne rămâne decât să așteptăm ploaia pentru că sistemele de irigații în România sunt insuficiente. Sigur că Asociația Fermierilor din România salută recenta inițiativă guvernamentală de modificare a legii irigațiilor, care ar trebui să permită fermierilor

să-și înființeze microsisteme de irigare. Dar să nu uităm termenul „micro“ și faptul că asta nu rezolvă marea problemă – lipsa apei. Este bine, spunem noi, că vor fi reduse demersurile pe care ar trebui să le facem într-o astfel de inițiativă. Și aici vorbim de depunerea de către noi, fermierii, a unei cereri de înființare a sistemului, urmând ca ANIF să obțină toate avizele și autorizațiile necesare“, arată AFR.

Banii, o mare problemă

Reprezentanții Asociației Fermierilor din România consideră că într-o astfel de situație mai rămâne de rezolvat o mare problemă – cea a banilor – pentru că sunt încă prea puțini fermieri care își permit singuri înființarea de sisteme de irigații, chiar și la nivel micro. „Este nevoie de finanțare pe măsură dacă tot susținem mereu că fermierii sunt de mare importanță pentru România. În acest domeniu, consideră Asociația Fermierilor din România, ar trebui intervenții ale autorităților. Ni se cere să fim competitivi în agricultura europeană, uitând însă mereu că suntem «defavorizați» atunci când vine vorba de finanțarea activităților curente și a investițiilor“, atrag atenția aceștia.

Potrivit sursei citate, la ora actuală există sisteme performante de irigații, precum tehnologia de irigare prin picurare, folosită de giganți din industria alimentară, dar și de fermieri. Cei care adoptă o astfel de tehnologie pot avea un randament mai bun și o mai bună conservare a apei.

„Este o schimbare fundamentală față de irigarea clasică, de exemplu prin «inundarea» culturilor, una dintre cele mai frecvent utilizate forme de irigare în lume astăzi. Aproximativ 85% din câmpurile agricole la nivel global folosesc acest sistem în care apa este livrată în câmp printr-o conductă sau un șanț, iar apa curge pur și simplu peste pământ prin cultură. Sistemul irosește atât apă – se crede că aproximativ 50% se pierde prin evaporarea sau infiltrarea zonelor necultivate – cât și îngrășământ și nici nu produce recolte optime. Noile tehnologii pe care Asociația Fermierilor din România le susține și le promovează sunt considerate a fi posibile (și nu peste foarte mult timp) în cazul a 85% din suprafețele agricole irigate din lume. Să ținem cont de faptul că această tehnologie de irigare se aplică cu ușurință și relativ ieftin. Rezultatul înseamnă scăderea consumului de apă la aproximativ jumătate din consumul anterior. În plus, recoltele cresc în mod obișnuit cu 15 până la 40%, astfel încât aduc fermierilor un venit mai mare. De asemenea, fermierii trebuie să folosească doar jumătate din cantitățile de îngrășământ pe un câmp care este irigat prin picurare“, a explicat ARF.

În altă ordine de idei, organizația atrage atenția asupra unei obligații legale care cade în sarcina fermierilor în această perioadă, respectiv distrugerea ambroziei care, de câțiva ani, pare a fi devenit unul dintre marii dușmani ai cetățenilor Uniunii Europene. „Dacă nu o facem, evident pe cheltuiala noastră, riscăm să primim amenzi care pot ajunge și la 20.000 de lei. Garda de Mediu ne avertizează că noi, fermierii (dar nu numai), trebuie să facem lucrări de prevenire, combatere și distrugere a ambroziei și asta până la 30 iunie. În caz contrar, ne spune aceeași instituție, sancțiunile aplicabile înseamnă amenzi de la 1.000 de lei la 5.000 de lei pentru persoanele fizice și de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice“, au adăugat reprezentanții ARF.

Împădurirea, o soluție

Nu în ultimul rând, AFR a transmis că fermierii au în prezent posibilitatea de a câștiga bani prin împădurire de pe urmă terenurilor mai puțin productive, în condițiile în care până la sfârșitul anului 2023 România are obligația să realizeze lucrări de împădurire și reîmpădurire pe 25.000 de hectare.

„Să remarcăm și o veste mai bună, mai ales pentru fermierii care dețin terenuri prea puțin productive sau chiar total nefavorabile agriculturii. Acum apare o posibilitate de a câștiga bani și de pe aceste terenuri, chiar dacă nu imediat. Și asta pentru că proprietarii care își transformă terenurile în păduri vor primi 456 euro/hectar în fiecare an, timp de 20 de ani. Nu pare mult, mai ales că la început există cheltuieli destul de mari cu împădurirea, dar măcar în perspectivă terenurile devin «productive». Asociația Fermierilor din România salută astfel ideea Ministerului Mediului, o Ordonanță de urgență fiind deja aprobată de Guvern. Banii, adică cei 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă, vor fi încasați anual de proprietar (pentru rolul pe care îl are pădurea nou înființată în stocarea carbonului). Este adevărat că nu e un cadou pentru fermieri, ci o obligație pe care România și-a asumat-o la nivel european. Până la sfârșitul anului 2023, România are obligația să realizeze lucrări de împădurire și reîmpădurire pe 25.000 de hectare, iar între 2024-2026 are obligația să realizeze pe alte 31.700 de hectare lucrări de împădurire și reîmpădurire“, arată AFR în document.

Astfel, categoriile de lucrări acceptate sunt: împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente; împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora; împădurirea terenurilor situate în fondul forestier național, cu o suprafață de cel puțin

0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure și care necesită o refacere a potențialului forestier prin împădurire; împădurirea terenurilor agricole expropriate de RNP – Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecție.

(I.B.)