Producția de struguri în Prahova, de la agonie la… recolte bune și de calitate

Se spune că toamna se numără bobocii. Nu știm dacă podgorenii (nu toți) din Dealu Mare chiar au avut ce număra. Cel puțin la Festivalul Vinului de la Valea Călugărească, precedat de Zilele Toamnei, de la Urlați, standurile cu struguri sau must au fost în minoritate față de pastramă, frigărui, îmbrăcăminte și multe kitsch-uri de aiurea. Deci n-am putea spune că a fost o întâlnire a producătorilor din Dealu Mare, unde să-și încununeze munca de peste an, cu vânzări bune. Dacă au avut, repetăm, ce încununa sau vinde, cel puțin o parte dintre ei.

Nu sunt, în 2019, multe motive de bucurie pentru viticultorii din Prahova. Și asta din cauza fenomenelor meteo extreme, care au lovit din plin zona, fie prin furtuni și căderi masive de grindină, fie prin inundații, poate cele mai puternice din ultimii 15 ani.

Pe 30 aprilie, de exemplu, perioadă când în mod normal nu se înregistrează excese climatice, estul județului a fost lovit de o ploaie torențială și căderi de grindină fără precedent. Se vorbea atunci despre o super-celulă de nori purtători de grindină. Practic, în anumite locuri, grosimea stratului de gheață a atins câțiva centimetri. Au fost afectate gospodării, grădini și plantații de viță-de-vie din Urlați, Ceptura și Tohani, parțial Valea Călugărească. După acel episod neobișnuit se vorbea despre distrugerea recoltei pe 3.000 ha. Până la urmă, adunate bub cu bob, au rezultat 2.800 ha, din peste 8.500 ha, câte sunt cultivate în județ, calamitate între 60% și 90%. Ulterior însă vremea a fost capricioasă: a plouat abundent în lunile mai și iunie, început de iulie, cu un episod violent pe 31 mai, apoi s-a instalat seceta severă. Fiecare din aceste extreme a venit cu dezavantajele sale sub aspectul favorizării unor boli, imposibilității executării tratamentelor la timp (precipitații) sau a lipsei acute de apă (secetă). Directorul Direcției Agricole Județene, dr. ing. Mita Enache, ne spunea că toate culturile au avut de suferit, iar în ceea ce privește vița-de-vie producțiile centralizate la nivelul instituției sunt, în medie, de 1.200 kg/ha în cazul strugurilor de masă și de 3.000 kg/ha, la strugurii pentru vinificație. Datele sunt provizorii. Zonele afectate de grindină – Urlați, Ceptura, Tohani, Valea Călugărească și nu numai – au cele mai mari pierderi, de pe mai multe sole fermierii neavând practic ce recolta.

În vestul podgoriei s-au obținut producții de 7-12 tone/ha

În schimb, la Plopu, în vestul podgoriei Dealu Mare, familia ing. Elena Penescu a recoltat 10.000 kg/ha, producție mult mai mică față de anul trecut (16.000 kg/ha), dar incomparabil mai bună decât în zonele afectate.

La câțiva kilometri distanță, în satul Chițorani, ing. Constantin Neagu a obținut o medie de 7-8.000kg/ha, dintr-o vie de curând intrată pe rod. Este adevărat, zona n-a intrat în raza super-norului din 30 aprilie, dar a fost la fel de lovită de ploi și apoi de uscăciune, ca-n rest. Dar, ne spunea ing. Neagu, „am controlat totul prin încărcătura de rod (2 coarde și 2 cepi/butuc), deci zic că a rezultat o vie echilibrat normată și mai apoi prin faptul că stropirile, dacă n-am putut lucra cu tractorul, le-am efectuat cu atomizorul. Indiferent cum, am intervenit la timp, cât să estompez sau să preîntâmpin atacul de boli și dăunători”.

Tot la Chițorani, ing. Elena Enache a obținut, în funcție de sole și de soi, între 8 și 12.000 kg/ha: „O perioadă foarte critică a fost în data de 31 mai; cine n-a ținut atunci din scurt via a avut pierderi semnificative. În rest, strugurii sunt de-o calitate excelentă, mult mai bună decât anul trecut, foarte curați, fără urme de făinare, mucegai sau mană (n.n. – totul ține de momentul stropirii), cu o aromă și conținut de zahăr ideale.“ Este adevărat, chiar și la Chițorani precipitațiile abundente au condus la diminuări drastice de producție, mai cu seamă la micii producători particulari.

De la Valea Călugărească încolo, an viticol compromis

Directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, dr. ing. Marian Ion, ne-a comunicat, scurt: „Este un an viticol total compromis în Prahova.“ Domnia sa era prins, la ora convorbirii telefonice, într-o activitate desfășurată la Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), așa că nu și-a găsit răgaz să ne dea mai multe amănunte de specialitate. Comuna Valea Călugărească a fost afectată parțial de grindină și oricum aceasta n-a căzut în proporțiile dezastruoase de la Urlați, Ceptura, Vadu-Săpat și Gura Vadului (Tohani). De altfel, în luna mai, într-un interviu acordat colegei noastre pentru emisiunea TV „Din lumea satului“, directorul părea destul de optimist, referindu-se la plantația de 60 ha a ICDVV, vie pe rod și loturi demonstrative/ experimentale: „La noi grindina nu a avut o intensitate atât de mare, dar am estimat pierderi de cam 40%, mai ales la plantația din zona de platou (n.n. –din treimea superioară a dealului). Cu toate acestea, vița-de-vie are o putere fantastică de regenerare; au fost distruși, e adevărat, lăstari, muguri, inflorescențe, dar au dat lăstari din mugurii secundari și din mugurii dorminzi, care compensează cumva aparatul foliar. A trebuit să luăm măsuri, să stropim cu produse pe bază de cupru imediat după producerea grindinei și noi sperăm ca, prin tehnologia pe care o să o aplicăm, să recuperăm o parte din această pierdere.“ În final se vorbea, într-un lot experimental, de o pierdere de 20%, iar într-altul, cu vie pe rod, de producții de 8.000 kg/ha. Ce s-a întâmplat din mai până acum? Cel mai sigur precipitațiile abundente, unele cu caracter torențial (au fost viituri și inundații la Valea), au îngreunat sau încurcat graficul de stropiri.

Maria BOGDAN