Producătorii de motounelte, speriaţi de avalanşa produselor contrafăcute

motounelteProducătorii de motoferăstraie şi moto-cositoare sunt sufocaţi de produsele pirat care ajung în România din China şi Rusia. Fenomenul a luat proporţii îngrijorătoare în special în ultimii doi ani, pe măsură ce produsele falsificate devin din ce în ce mai elaborate şi tind să semene, în unele cazuri până la identificare, cu originalul. Aproximativ 20% din piaţa românească de motoferăstraie de circa 100.000 de unităţi este reprezentată de produ­se contrafăcute, estimează importatorii. Falsurile ajung în România din China şi Rusia şi intră în ţară în special prin Bulgaria. Potrivit firmelor de profil, în România polii pirateriei sunt la Botoşani, Suceava, Prahova şi Sibiu.

„Cele mai reputate mărci de motoferăstraie sunt și cele mai piratate. De regulă, există diferențe clare constructive, de culoare și de calitate a materialelor. Aceste produse vin, de regulă, din China. Unele falsuri însă pot fi identificate cu mare greutate. Există pentru unele modele copii din Rusia atât de fidel realizate încât chiar și angajații noștri pot fi păcăliți dacă nu le examinează de aproape. Asta ca să nu mai vorbim că piesele de schimb se potrivesc perfect atât la echipamentul original, cât și la copie“, a declarat directorul general al firmei Andreas Stihl Motounelte, Ioan Mezei.

Dacă în unele cazuri prețurile falsurilor sunt semnificativ mai mici decât ale produselor originale, în cazul copiilor relativ fidele prețul ajunge să fie aproape la fel de mare ca al originalului. „Prețurile variază în funcție de modelul copiat și de calitatea copiei. În unele cazuri vorbim de prețuri la jumătate, alteori de prețuri cu doar 20% mai mici în cazul unei copii comparativ cu originalul. Motoferăstraiele false au un preț de vânzare de până la 100 de euro, în timp ce pentru cele mai ieftine modele originale nu putem vorbi de un preț en-detail mai mic de 700-800 de lei. Prețul mediu pentru un motoferăstrău original este pe undeva pe la 300 de euro, dar poate ajunge și la 1.000 de euro pentru modelele profesionale“, a continuat Mezei. Vânzările Stihl România au încetinit ritmul pe fondul crizei, fiind acum stimulate, în bună măsură, de ofertele promoționale.

„Anul trecut am avut o creștere de doar câteva procente (față de nivelul de 25 mil. euro consemnat în 2012 – n.r.). Nu suntem foarte optimiști pentru acest an. Se simt semnele de criză, astfel încât o creștere bună pentru acest an ar fi pe undeva pe la 5-10%. Există tendința de scădere a vânzărilor la unele categorii de produse și de creștere la altele, în special la piese de schimb. Dacă în 2008 cam 30% dintre vânzări erau pe credit, acum vindem prin această modalitate sub 10%. Cele mai mari vânzări, cam 40% din total, le avem în vestul țării, iar cele mai mici, cum e și firesc, în Dobrogea. Din totalul cifrei de afaceri, cam 40% o reprezintă consumabilele, piesele de schimb și accesoriile“, spune directorul general al Andreas Stihl Motounelte.

Piaţa neagră, mai puţin dezvoltată la motopompe

O ușoară tendință de creștere se constată, în schimb, la alte categorii de motounelte, mai puțin susceptibile de a fi contrafăcute. „La motocoase depindem foarte mult de vreme, dacă este un an ploios sau unul secetos. Acest segment, nefiind unul la fel de dezvoltat ca și cel al motoferăstraielor, piața neagră nu este atât de dezvoltată. Dacă la tractoarele de tuns iarba vânzările au stagnat, piața motocositoarelor a fost mai dinamică pentru că aceste unelte nu mai sunt privite cu scepticism, așa cum se întâmpla acum zece ani și, în plus, forța de muncă de la sate, care reprezintă principalii clienți, este îmbătrânită și nu mai este dispusă să folosească coasele tradiționale“, conchide reprezentantul Stihl.

Piața motouneltelor din România ajunge la 100-120 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, cam o treime o reprezintă motoferăstraiele iar restul, până la circa 50%, sunt motocoase, mașini de tuns iarba și tractoare de tuns iarba.

Circa 50% din piață este reprezentată de accesorii. Comerțul mondial cu bunuri contrafăcute ajunge anual la aproximativ 250 miliarde de dolari.

Mihai POPESCU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email