Potrivit Societății Academice Române, furturile, o problemă cronică a agriculturii românești

locuri-de-muncaProblemele agriculturii românești sunt binecunoscute de toată lumea – slaba tehnologizare, fărâmiţarea excesivă a terenurilor, tratamente ale solului de slabă calitate, ar fi doar câteva dintre probleme. Recent, Societatea Academică Română a dat publicităţii un studiu care pune pe tapet o „nouă“ problemă, care scoate din buzunarele fermierilor sume importante pentru prevenire și combatere – furturile.

Atentat la afaceri

Fermieri știu că se fură producția de pe câmp, dar mulți trec cu vederea respectivele furturi sau se consolează cu un „n-am ce face, asta e“. Cert este că furturile au ajuns să fie în ultimii 25 de ani una dintre cele mai ignorate probleme, cel puțin la nivel de autorități. „Am cultivate peste 100 de ha cartofi, şi în fiecare an am pagube importante făcute atât de urși sau mistreți, dar și de hoți. Am fost la primărie și mi-au zis să-mi îngrădesc terenul. Dar le-am spus că e o suprafață prea mare iar gardul m-ar costa o avere. Cert este că autoritățile nu m-au ajutat cu nimic“, ne-a declarat un fermier din Covasna. Că furturile din agricultură au devenit un adevărat „sport național“ în ultimii ani ne-o arată și un studiu al Societății Academice Române (SAR). Potrivit documentului, afectate sunt în primul rând fermele mari, marii latifundiari cheltuind anual pentru pază peste 10% din totalul cheltuielilor, reducându-le astfel profitul. Furturile de produse agricole reprezintă una dintre cele mai importante probleme ale producătorilor agricoli români, teama de infractori fiind un factor care contribuie la decizia agricultorilor cu privire la culturile pe care urmează să le înfiinţeze, arată experții SAR.

Paza, eterna problemă

„În cazul marilor exploatații agricole, paza are un cost care ajunge deseori la un procent cu două cifre din totalul cheltuielilor. Aceasta este însă cea mai mică dintre probleme pentru că măcar acest cost este asumat și supracompensat de costurile locale mult mai mici la achiziția terenurilor sau cu forța de muncă. Problema mai puțin vizibilă, dar mult mai gravă, este decizia de oportunitate – antreprenorii agricoli sunt obligați să se orienteze către culturi cu rentabilitate mică (sau chiar nerentabile pe suprafețele mici disponibile), dar mai puțin atractivă pentru hoți. Orice încercare de a înființa culturi mai rentabile – legume, livezi etc. prezintă un risc uriaș, întrucât proaspăta afacere devine „premium-target“ pentru toți hoții din zonă“, se arată în documentul Societății Academice. În acest sens, experții SAR aduc drept argument structura exporturilor, care sunt alcătuite cu preponderență din materii prime sau cu grad redus de prelucrare. Spre exemplu, în 2013, grâul, porumbul şi seminţele de floarea soarelui au generat 19,2%,14,3% şi respectiv 10,8% din valoarea totală a exporturilor de produse agroalimentare. În schimb, legumele au generat doar 0,5% din valoarea totală a exportului.

Suprafețele mici, rentabile

O prioritate pentru Noul PNDR 2014 – 2020 este comasarea terenurilor pentru creșterea productivității. Dar, potrivit SAR, pentru a se obține o productivitate maximă, soluția o reprezintă nu exploatațiile mari, ci fermele mici. Ferme care să producă legume sau fructe. Numai acest gen de ferme pot, consideră experții, să asigure venituri decente chiar și de pe suprafețe de subzistență. Dacă în Occident este rentabil ca un lucrător cu o combină să cultive 100 de hectare, în statele cu populaţie rurală mare este mai fezabil ca lucrătorii să cultive suprafeţe mici cu o serie de culturi de valoare mai ridicată. Astfel, soluţia ar fi trecerea la cultivarea de legume-fructe, raportul dând o serie de exemple de succes: deţinătorii de solarii din Matca (judeţul Galaţi), cultivatorii de mere din Voineşti (Dâmboviţa), producătorii de căpşune din Albeşti (Argeş) sau cei de pepeni din Dăbuleni (Dolj). Pentru acest lucru trebuie descurajată însă infracţionalitatea.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email