PNDR 2014-2020, obiective şi starea de fapt

2014-2020-PNDRÎn ciuda întârzierilor în elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, din cauza apariţiei întârziate a regulamentelor europene, autorităţile române sunt optimiste cu privire la reuşita acestuia în România. Ţara noastră va beneficia de fonduri de peste 8 miliarde de euro, iar programul va fi mult simplificat odată cu reducerea numărului de măsuri. Cele mai mari sume vor merge către Agromediu, Climă şi Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri. O prioritate va fi şi sectorul irigaţiilor.

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin susţine că atragerea de fonduri europene şi reducerea evaziunii fiscale sunt principalele şanse de dezvoltare a agriculturii româneşti. El se declară mulţumit de gradul de accesare a fondurilor europene în 2013, mai ales că targetul a fost atins atât pe Pilonul 1 (Plăţii directe) cât şi pe Pilonul 2 (Dezvoltare Rurală), fiind atrase fonduri europene în valoare de circa 2,5 miliarde de euro. În ceea ce priveşte viitorul PNDR, Constantin spune că vor exista câteva domenii prioritare, iar numărul măsurilor va fi micşorat, astfel încât să se reducă birocraţia.

„Nu vom mai avea foarte multe măsuri. Dacă în actualul PNDR am avut la dispoziţie 7,1 miliarde de euro, în programul viitor vom dispune de 8,1 miliarde de euro. Avem un pachet de 30%, bani care merg spre agromediu, de asemenea avem angajamente care privesc bunăstarea animalelor (porci şi păsări, sectoare care vor beneficia de peste 500 milioane de euro în perioada 2014-2017). Din păcate, pentru zona de investiţii fondurile nu sunt suficiente, trebuie să ne limităm să le ducem exact în zona în care avem nevoie“, a declarat ministrul Daniel Constantin într-o conferinţă privind noul PNDR.

Astfel, în cadrul PNDR 2014-2020 urmează să fie alocate 800 milioane de euro pe Măsura 121 (Investiţii în exploataţii agricole), iar alte 329 milioane de euro se vor îndrepta către zona de procesare – prelucrare, comercializare a produselor agricole. Constantin susţine că o prioritate sunt şi irigaţiile, plecând de la nevoia de a avea o producţie din ce în ce mai mare, dar şi de a asigura o producţie constantă în România, care să nu dea posibilitatea preţurilor să fluctueze, cum s-a întâmplat în 2013. Pentru irigaţii vor fi alocate 371 milioane de euro, comparativ cu 60 milioane de euro în PNDR 2007-2013.

Actualele Măsuri 312 (Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi) şi 313 (Încurajarea activităţilor turistice) vor deveni o singură măsură în noul PNDR şi vor beneficia de un sprijin de 413 milioane de euro pentru înfiinţarea de activităţi nonagricole în spaţiul rural. Pentru măsura privind accesul la exploataţiile agricole sau pe drumurile forestiere sunt direcţionate 206 mil. de euro.

De asemenea, vor fi puse la dispoziţie sume de circa un miliard de euro pentru serviciile de bază şi reînnoirea satelor din zonele rurale, mai puţin cu circa 700 milioane de euro faţă de actualul program, în care banii au ajuns doar pentru 800 de comune.

Sume importante merg şi către Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor – 1,032 mld euro. Pe Măsura 112 (Înfiinţarea de întreprinderi de către tinerii fermieri), vor fi disponibile 690 milioane de euro, faţă de 320 de mil. euro în actualul program, în contextul liberalizării pieţei funciare începând cu acest an, a precizat Daniel Constantin.

Măsura care vizează pachetul de măsuri pe mediu şi climă – cea mai importantă, în opinia ministrului Daniel Constantin – va dispune în total de fonduri în valoare de 2,3 miliarde de euro. Doar măsura privind mediul şi clima va avea alocate 849 milioane de euro. Nu mai puţin de 1,2 miliarde de euro merg către zonele care se confruntă cu constrângeri naturale. Măsura de împădurire şi creare de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere va beneficia de 79 milioane de euro, iar agricultura ecologică de 200 milioane de euro. În acelaşi timp, vor fi puse la dispoziţie 6 milioane de euro pentru măsura privind Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare şi 3 milioane de euro pentru Măsuri suport, mai exact pentru cooperare.

O măsură nouă va fi cea privind Gestionarea riscurilor – fondurile mutuale, care va dispune de fonduri de 400 milioane de euro. Legislaţia este gata pregătită, România numărându-se printre primele state care o au pregătită deja, a menţionat Constantin.

De asemenea, Măsura LEADER va continua şi în PNDR 2014-2020, sumele alocate ridicându-se la 476 milioane de euro. Pentru asistenţă tehnică (inclusiv Rețeaua de Dezvoltare Rurală) vor fi direcţionate 188 milioane de euro.

Primul draft al viitorului PNDR va ajunge la Bruxelles în ianuarie – februarie

Daniel Constantin afirmă că primele măsuri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală vor fi deschise spre sfârşitul anului 2014. Autorităţile române încearcă totuşi să-i convingă pe oficialii de la Bruxelles ca programul să devină operaţional chiar din prima parte a anului viitor pe măsurile privind sectorul de procesare, acestea urmând să fie susţinute, într-o primă fază, din bugetul naţional. Constantin a precizat că toate statele Uniunii Europene sunt în uşoară întârziere cu acest program din cauza apariţiei întârziate a regulamentelor europene.

„În prezent se lucrează la program şi, dincolo de strategie, am început discuţiile pe măsuri. Avem o problemă legată de faptul că s-a aprobat târziu reforma, iar regulamentele europene sunt întârziate şi acesta este motivul pentru care toate statele europene sunt într-o uşoară întârziere. Programul nostru se transmite la Bruxelles în ianuarie sau februarie, după care începem să îl negociem cu Comisia. Toate statele au obligaţia să transmită informal primul draft al programului, practic nu este o obligativitate, după care începem să lucrăm pe el. Sunt state care deja şi-au programat că nu vor avea apeluri în 2014, în timp ce eu sper să deschidem cel puţin două măsuri chiar din prima parte a anului viitor“, a spus Constantin.

Draftul iniţial include 12-13 măsuri, dar s-ar putea să mai apară şi altele, cum ar fi o măsură pentru micii fermieri, pe care oficialii MADR nu ar fi dorit iniţial să o introducă.

„Fiecare ţară decide în funcţie de specific ce măsuri aplică. Decât să punem puţin pe fiecare măsură noi avem nevoie de investiţii în producţie pentru că partea de procesare s-a dezvoltat“, a mai spus Constantin.

De altfel, şi Brigitte Mehlmauer, consultant GBI (compania care realizează PNDR 2014-2020), a vorbit de o componentă românească foarte puternică a viitorului program, la propunerea fermierilor locali, în urma consultării cu organizaţiile reprezentative ale acestora.

Fostul comisar european pentru Agricultură Franz Fischler atrage însă atenţia că, din cauza întârzierilor la nivel decizional la nivelul Comisiei Europene, implementarea noului PNDR va începe abia în 2015, 2014 fiind mai mult un an intermediar. Pentru România este important să îşi stabilească clar „ţintele“ pentru următorii ani.

„Dacă obiectivele sunt clare pot fi oferite corect şi priorităţile. Este foarte important ca toţi factorii interesaţi de derularea acestui program să fie implicaţi. Trebuie ca punerea în aplicare să fie cât se poate de simplă. Nu doar documentaţia venită de la Bruxelles este apăsătoare, uneori ea devine deficitară şi prin modalităţile naţionale de implementare“, a mai precizat Fischler.

Conferinţe regionale

În cadrul procesului de realizare a viitoarei forme a PNDR o foarte mare importanţă o are consultarea tuturor factorilor – inclusiv la nivel de sector – interesaţi de derularea PNDR în legătură cu nevoile care trebuie acoperite prin acest program. Chiar dacă acest proces de consultare durează foarte mult timp, încercăm să facem linii de comunicare cu fermierii, spune Brigitte Mehlmauer, consultantul GBI. De altfel, în perioada următoare urmează să fie organizate 2 conferinţe centrale în Bucureşti şi 7 conferinţe regionale ce se vor implementa în perioada ianuarie – martie 2014. Printre acţiunile avute în vedere se mai numără comunicarea directă cu beneficiarii (întrebări și răspunsuri prin 35.000 de apeluri telefonice), precum şi activităţi de informare și material PR pentru beneficiari, multiplicatori şi părţile interesate (broșuri, ghiduri, pliante etc.)

Elaborarea noului PNDR presupune mai multe etape. Acum, de exemplu, se lucrează pe textul de strategie, spune Brigitte Mehlmauer.

Potrivit strategiei de dezvoltare rurală a României, PNDR 2014-2020 conţine măsuri ce vizează dezvoltarea rurală în România, ţinând seama atât de realităţile socio-economice ale ţării şi implicit ale spaţiului rural, cât şi de Politica Agricolă Comună (PAC 2020).

Obiectivele programului se înscriu în liniile directoare ale Politicii Agricole Comune şi urmăresc creşterea competitivităţii agriculturii, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi schimbările climatice, dezvoltarea rurală echilibrată, reducând decalajele economice şi sociale dintre diverse zone ale ţării.

PNDR 2014-2020 se va concentra pe un număr restrâns de măsuri care vor aborda nevoile identificate pe baza analizei sectoriale, socio-economice şi de mediu, dar şi a analizei SWOT pentru spaţiul rural românesc şi vor reflecta direcţiile de acţiune în dezvoltarea agriculturii din România.

Unde se află agricultura românească

Despre minusurile sectorului agricol în România a vorbit nu doar consultantul GBI, ci şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Doar câteva exemple date de oficialul român. Gradul de înzestrare tehnică pe agricultor este de numai 350 euro în România, faţă de media UE-27 de 9.100 de euro pe agricultor, în timp ce la noi creditele bancare acordate au fost de numai 110 euro/ha comparativ cu 1.700 euro pe hectar media Uniunii Europene. Productivitatea în industria alimentară este de 9.086 euro pe persoană, iar media UE este 40.875 de euro pe persoană media în UE. România nu stă mai bine nici în ceea ce priveşte formarea continuă a managerilor din exploataţiile agricole sau gradul de sărăcie în rândul populaţiei din mediul rural. Gradul de formare în România este de 1,6%, iar media UE de 8,9%. Nivelul de instruire a managerilor exploataţiilor agricole, educaţie de bază şi completă, este în România de 2,5%, faţă de media UE de 29,4%. În acelaşi timp, procentul de populaţie din România expusă riscului de sărăcie este de 40,3% (la începutul PNDR 2007-2013 era chiar mai rău, media era de peste 60%), comparativ cu o medie de 24,2% în UE.

Există însă şi doi indicatori ai sectorului agricol care sunt apropiaţi de media UE, respectiv rata şomajului şi ponderea sectorului agricol în valoarea adăugată brută, a precizat Constantin.

„Ponderea sectorului agricol în valoarea adăugată brută cred că arată foarte bine comparativ cu media UE, respectiv 6% în România şi 1,7% media UE. România nu numai că are un potenţial, dar este în continuare o ţară cu un puternic impact la nivelul UE în ceea ce priveşte produsele şi suprafaţa ocupată în agricultură şi cred că poate obţine profit în perioada următoare pe acest sector. De asemenea, mi se pare important că România, deşi a trecut printr-o perioadă foarte grea, criza economică s-a cunoscut mai mult decât în alte state membre, are o rată a şomajului de 7%, iar media UE este 10,5%. Cred că arată bine şi este un punct câştigat, dar un impact l-au avut şi fondurile europene pentru că s-au creat foarte multe locuri de muncă în agricultură şi în mediul rural, care au îmbunătăţit aceşti indicatori“, a spus ministrul.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email