fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Pieţele ţărăneşti în Moldova

Share Button

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, producţia autohtonă de legume cultivate în sere şi solarii a scăzut în primele şapte luni ale anului cu 42%, comparativ cu perioada similară din 2008.

Explicaţia este simplă şi ţine, spun fermierii români, de lipsa pieţei de desfacere, cerându-le celor care diriguiesc agricultura românească – a câta oară – să găsească o măsură pentru a rezolva această problemă, de care depinde până la urmă bunăstarea legumicultorilor şi, de ce nu, a consumatorilor.

Muncă multă, cheltuieli uriaşe, venituri ioc!

„Supermarket-urile, spune cu amărăciune Ioan Timofte din Branişte Bacău, sunt pline cu legume aduse din Olanda, Italia, cu fructe aduse din Polonia, Bulgaria şi de aiurea, în timp ce produsele noastre nu au loc în rafturi.“

Că Ghidul de bune practici, încheiat de minister cu reprezentanţii marilor magazine, s-a dovedit până la urmă o hârtie fără valoare, o dovedesc şi spusele legumicultorului Dumitru Scutelnicu din Miroslava Iaşi. „Cu multă muncă şi cheltuială pe măsură am obţinut, în sera de 1.200 mp, ardei şi roşii crescute «ca la carte», dar nu am unde să le vând. Un supermarket mi-a oferit pentru un kilogram de roşii cel mult doi lei. În pieţe nu avem loc din cauza samsarilor şi a tot felul de speculanţi care câştigă pe spinarea noastră, dar şi a cumpărătorilor.“

Dulceaţa amară a mierii

Nici apicultorii nu o duc mai bine. Pentru a beneficia de subvenţia europeană oferită prin APIA, care înseamnă 20 de lei pentru fiecare familie de albine, producătorii sunt obligaţi să predea mierea la Asociaţia Crescătorilor de Albine sau la producătorii autorizaţi. „Nu avem alternative, spune Sandu Mihalache, apicultor din Vaslui. Nu putem sta în fiecare zi în piaţă pentru a vinde mierea la borcan, pentru că nu ar avea cine să lucreze în stupină.“

„Adevărul este că procesatorii oferă cel mult opt–nouă lei pe kilogramul de miere din floare de salcâm, de pildă, în timp ce ulterior preţul la consumator se triplează“, afirmă doamna Lia Măgdici, apicultor din Poieni, Iaşi. Ea pledează pentru ideea de a se renunţa la subvenţia simbolică în schimbul unui mod care să le permită valorificarea mierii printr-un sistem tip en-gros.

Un brand comercial tip… Flutur

Consiliul Judeţean Suceava a sprijinit producătorii creându-le pieţe pentru desfacere. Preşedintele acestuia, Gheorghe Flutur, i-a îndemnat pe producători să se asocieze şi primul pas a fost făcut prin înfiinţarea Asociaţiei Produs în Bucovina, care are 22 de membri fondatori şi la care, numeroşi agenţi economici şi-au anunţat intenţia să se asocieze.

Următorul pas este înfiinţarea unei societăţi care să deruleze activităţi economice de promovare şi comerţ. Au fost, de asemenea, chemate „la ordine“ marile magazine şi, susţine domnul Gheorghe Flutur, s-a reuşit încheierea unui parteneriat cu reţeaua Iulius Mall, care s-a angajat să pună la dispoziţia producătorilor locali spaţii comerciale permanente unde aceştia să-şi poată vinde produsele.

Tot pe aceeaşi linie, în perioada 25-27 septembrie la Suceava va avea loc Târgul de toamnă, prin care se va susţine piaţa ţărănească. Aici se vor comercializa mărul de Fălticeni, caşcavalul de Humor, laptele de Dorna, sub marca Produs în Bucovina. Mai mult, pentru a valorifica produsele din această parte de ţară, Gheorghe Flutur a anunţat intenţia de a deschide astfel de pieţe în Timişoara, Bucureşti şi în alte oraşe mari. Deci, se poate! Rămâne ca acest exemplu să fie urmat.

Stelian CIOCOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.