Peste jumătate dintre profesori vor ieși la pensie în următorii 10 ani. Cine ne va învăța carte copiii?

Share

România se îndreaptă spre o criză puternică de personal în sectorul educației, în condițiile în care, în prezent, mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, astfel că educația unei întregi generații să fie sub semnul întrebării, asta mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca și migrația către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze. O soluție optimă văzută de specialiști o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcții, agricultură și IT.

Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani. 7.734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal, după cum se arată într-un studiu Frames.

Datele Ministerului Educației arată că în învățământul preuniversitar românesc lucrează, în prezent, numai cca. 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, în condițiile în care numărul total al profesorilor din țara noastră era, în anul școlar abia încheiat, de 208.642.

Cei mai mulți profesori tineri, cu vârsta între 18 și 30 de ani, sunt în Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu (13%) și București (12,32%), în timp ce, la polul opus, cei mai mulți profesori bătrâni sunt în județele Teleorman, Gorj și Caraș-Severin.

Statisticile arată că, din totalul personalului din învățământul preuniversitar (290.087 de persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar și gimnazial (27,2% în liceu și 19% în învățământul preșcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7.484 personal administrativ.

„Suntem, din păcate, în pragul unei crize majore de personal în sectorul educațional, în condițiile în care dinamica angajărilor este redusă, iar presiunea pensionărilor tot mai mare. Dacă în 1995, în sistemul public de educație, aveam un personal didactic de 244.640 de oameni, în prezent suntem la puțin peste 200.000. Școala românească are nevoie de tineri, de absolvenți dispuși să urmeze această meserie și care, treptat, să acopere necesarul de posturi pe măsură ce cadrele didactice în vârstă vor ieși la pensie“, afirmă prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, președintele Complexului Educațional „Dr. Mioara Mincu“.

Potrivit experților, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimți în următorii 10-15 ani. „Sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii“, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Statisticile Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2020/2021, numărul personalului didactic din învățământul preuniversitar a crescut față de anul școlar anterior cu 1.158 de persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul școlar 2017/2018.

Creșterea salariilor, o „fata morgana“

Potrivit specialiștilor, criza de personal din sectorul educațional poate fi rezolvată, pe termen lung, prin majorarea salariilor în așa fel încât pentru tineri să devină atractiv să urmeze această carieră de dascăl. Autoritățile se gândesc la această soluție și, potrivit celor mai recente declarații, salariile ar urma să crească prin noua Lege a educației, gândită să premieze performanța în mediul școlar.

Ideea salarizării pe bază de performanță nu e una nouă, fiind amintită și acum trei ani de ministrul Ecaterina Andronescu. Însă, de atunci, a rămas la nivel de intenție. În prezent, profesorii sunt plătiți conform Legii salarizării nr 153/2017, care cuprinde salarizarea tuturor categoriilor bugetare, iar salariile sunt foarte mici față de alte categorii bugetare.

Cele mai recente date, prezentate în presa de specialitate de autorități, arată că cel mai mic salariu în învățământul preuniversitar ar fi de 2.647 lei, pentru un profesor cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I, iar cel mai mare, fără sporuri și alte beneficii, ar fi al unui profesor cu studii superioare de lungă durată și încadrarea de grad didactic I, de 4709 lei.

O propunere legislativă, aflată în Parlament, vizează creșterea salariilor de bază de încadrare ale personalului didactic de predare, auxiliar, de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar. Dacă inițiativa ar fi aprobată, salariul de încadrare al unui profesor pentru anul școlar 2022-2023 ar putea astfel să înceapă de la 4.718 lei și să ajungă la 6.273 lei. Șansele de adoptare sunt însă reduse, având în vedere situația bugetară, așa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizează creșterea salariilor din acest sector.


Autoritățile s-au angajat, de-a lungul anilor, că vor aloca anual echivalentul a 6% din PIB pentru educație. Acest prag nu a fost atins niciodată.


Eliminarea impozitului pe venit, eficace?

Potrivit specialiștilor, dincolo de discuțiile privind creșterea salariilor profesorilor la un nivel competitiv, care să facă atractivă această meserie pentru tineri, una dintre soluțiile care ar putea fi aplicată încă din noul an școlar 2022/2023 și care ar avea efecte concrete o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesorii din sistemul preuniversitar, atât din mediul public cât și din cel privat.

„Scutirile de taxe au făcut ca domeniile care au beneficiat de aceste măsuri – IT/software, în special, să înregistreze o evoluție semnificativă atât în privința numărului de salariați, cât și a cifrei de afaceri. Beneficiile financiare ale acestei decizii au fost confirmate de către reprezentanții industriilor și de către autorități“, a declarat expertul contabil Fabiola Tudor, director Fin Contexpert Management.

Potrivit Frames, un calcul simplu arată că, la o medie salarială de 6.287 lei brut (3.678 lei net) în sistemul educațional, se plătește la stat o contribuție la pensie de 1.572 lei, CASS de 629 de lei și un impozit pe venit de 409 lei. O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, în medie, un câștig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 de profesori din sistemul preuniversitar, ar însemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adică 17,2 milioane de euro anual. Specialiștii propun și o reducere a contribuție de sănătate de la 10% la 5%. Aceasta ar aduce un efort financiar suplimentar de 65,7 milioane de lei/anual.

În total, statul ar trebui să suporte o scutire de taxe de cca. 30 milioane de euro anual. Calculele sunt, bineînțeles, relative și nu reflectă în totalitate grila salarială existentă în sistemul public și privat. Potrivit inițiatorilor, ambele măsuri, indiferent de calculele financiare, ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru personalul auxiliar (20.941 angajați). Pentru a beneficia de aceste măsuri ar trebui ca beneficiarii să fie angajați în cadrul unei instituții de stat/private autorizată/ acreditată. O altă variantă luată în calcul vizează instituirea unui salariu minim brut de 5.000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu normă întreagă sau/și 18 ore pe săptămână de predare.

Mulți elevi, prea puțini profesori

Vestea bună pentru educația din România este că numărul școlarilor este în creștere. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1.200 de elevi mai mulți decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost de 3.494,600 elevi şi studenţi. Este prima creștere de acest fel după 2014. Cei mai mulți copii la grădiniță/creșă și elevi sunt în București: 532.700 de persoane.

Datele publicate de INS pentru anul școlar 2021-2022 arată că în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).

O dinamică semnificativă, în ultimii ani, a cunoscut-o și învățământul privat preuniversitar, acolo unde investițiile au crescut semnificativ, iar calitatea educației este, în multe cazuri, superioară celei de la stat. „Învățământul particular preuniversitar oferă multe exemple bune de urmat pentru sectorul public. Ponderea învățământului particular crește de la an la an. Studiile de specialitate confirmă faptul că în învățământul privat atât calitatea actului educațional, cât și eficiența economică (a investiției) sunt net superioare celor din instituțiile de stat. De aceea, cred că este nevoie să eliminăm orice discriminări sau diferențieri în funcție de patronaj, inclusiv prin această măsură ce ar trebui aplicată tuturor, de scutire de la plata impozitului pe venit“, afirmă Alexandru Ioan Mincu.


Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE în privința numărului de elevi per profesor, fapt care afectează calitatea actului de educație. La noi raportul este de 19,4, în timp ce media europeană, la nivelul primar, este de 13,5. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Grecia (8,7), Luxemburg (9,0) și Polonia (9,6).


Bogdan PANȚURU